• Premiul Nobel pentru Fizică 2024 a fost atribuit cercetătorului american John Hopfield şi canadianului Geoffrey Hinton pentru descoperiri şi invenţii legate de procesul de învăţare al maşinilor (machine learning) prin reţele neuronale artificiale, conform comunicatului Comitetului Nobel de marţi, de la Stockholm.
Cei doi laureaţi ai Nobelului pentru Fizică din acest an au folosit instrumentarul fizicii pentru a dezvolta metode care se află în prezent la baza procesului de învăţare al maşinilor.
John Hopfield a creat o memorie asociativă ce poate stoca şi reconstrui imagini şi alte tipuri de modele în date.
Geoffrey Hinton a inventat o metodă de identificare autonomă a unor proprietăţi ale datelor, ce permite îndeplinirea unor sarcini precum identificarea anumitor elemente specifice în fotografii.
Atunci când vorbim despre inteligenţă artificială (AI), de cele mai multe ori ne referim la procesul de învăţare al maşinilor prin reţele neuronale artificiale. Această tehnologie a fost iniţial inspirată de structura creierului uman. Într-o reţea neuronală artificială, neuronii creierului sunt reprezentaţi de noduri care pot avea diferite valori. Aceste noduri interacţionează între ele prin conexiuni ce pot fi asemuite sinapselor şi care pot fi făcute mai puternice sau mai slabe. Reţeaua este antrenată, spre exemplu, prin dezvoltarea unor conexiuni mai puternice între nodurile care au în mod simultan o valoare mai mare.
Laureaţii de anul acesta al Nobelului pentru Fizică au desfăşurat o activitate importantă în domeniul reţelelor neuronale artificiale începând cu anii 1980.
Premiul Nobel pentru Fizică în anii anteriori
În 2023, premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit cercetătorilor Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L'Huillier pentru "metode experimentale care generează attosecunde de impulsuri luminoase pentru studierea dinamicii electronilor în cadrul materiei"
Premiile vor fi înmânate laureaţilor în cadrul unei ceremonii speciale ce va fi organizate la 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.
Anul acesta, premiile la fiecare categorie sunt însoţite de o recompensă financiară de 11 milioane de coroane suedeze (puţin peste 1 milion de dolari), titrează Agerpres.
Istoria Nobelului pentru Fizică
Primul Premiu Nobel pentru Fizică i-a fost înmânat, în 1901, lui Wilhelm Röntgen, pentru cruciala sa descoperire a razelor X. Pentru a ţine pasul cu descoperirile ştiinţifice din ultimele decenii, premiul pentru fizică a fost acordat pentru descoperiri şi realizări în domenii diverse precum tehnologia comunicaţiilor, radiaţii cosmice sau structura materiei.
Până în prezent, au fost acordate 117 premii Nobel pentru Fizică. Premiul nu a fost decernat de şase ori: în anii 1916, 1931, 1934, 1940, 1941 şi în 1942.
În perioada 1901-2023, 225 laureaţi au primit Premiul Nobel pentru Fizică, dar, având în vedere că lui John Bardeen i-a fost acordat premiul de două ori (1956 şi 1972), înseamnă că un total de 224 de persoane au primit Premiul Nobel pentru Fizică din 1901 încoace. 47 de premii pentru fizică au fost acordate unui singur laureat, 32 de premii pentru fizică au fost împărţite de doi laureaţi şi 37 de premii pentru fizică au fost împărţite între trei laureaţi, potrivit https://www.nobelprize.org/prizes/lists/all-nobel-prizes-in-physics.
Din totalul laureaţilor, patru sunt femei: 1903 - Marie Curie (laureată şi cu Premiul Nobel pentru chimie în 1911); 1963 - Maria Goeppert-Mayer; 2018 - Donna Strickland; 2020 - Andrea Ghez.
Cel mai tânăr laureat al acestui premiu a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit premiul Nobel, împreună cu tatăl său, în 1915. La polul opus se află cel mai în vârstă laureat al premiului Nobel pentru fizică până în prezent - Arthur Ashkin, care avea 96 de ani în momentul primirii premiului.
Mai multe pe agerpres.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
