• Cercetătorii din Marea Britanie și din Israel au descoperit o nouă grupă de sânge, iar în septembrie 2024, echipa a publicat primele date despre descoperirea lor uimitoare, potrivit Science Alert.
• Noua grupă a fost identificată după 50 de ani de cercetări intense care au pornit de la aducerea pe lume a unui copil.
Cercetările care astăzi ne arată faptul că avem o nouă grupă sanguină au început în 1972, după ce medicii i-au transmis unei femei care tocmai născuse că îi lipsea în mod misterios o moleculă de suprafață prezentă pe toate celelalte celule roșii cunoscute la acea vreme. 50 de ani mai târziu, această absență moleculară ciudată a condus, în cele din urmă, la descoperirea realizată de cercetătorii din Regatul Unit al Marii Britanii și Israel a unui nou sistem de grupe sanguine la om. În septembrie 2024, echipa a publicat primele date despre descoperirea lor uimitoare, potrivit Science Alert.
„Această descoperire reprezintă o realizare uriașă și punctul culminant al unui efort de echipă îndelungat, pentru a stabili, în cele din urmă, acest nou sistem de grupe sanguine și pentru a putea oferi cele mai bune îngrijiri pacienților pe care îi numim rari, dar care sunt importanți”, a declarat hematologul Louise Tilley de la Serviciul Național de Sănătate din Regatul Unit, care s-a implicat aproape 20 de ani în această cercetare.
Deși în prezent suntem familiarizați cu cele două sisteme de grupe sanguine (ABO și Rh), ce determină acele 8 grupe sanguine binecunoscute, cercetările recente arată că oamenii au de fapt mai multe sisteme diferite de grupe sanguine, bazate pe o mare varietate de proteine și zaharuri de pe suprafața celulelor care acoperă celulele noastre sanguine.
Cercetările anterioare au descoperit că mai mult de 99,9% dintre oameni au antigenul AnWj care lipsea din sângele pacientului din 1972. Acest antigen trăiește pe o mielină și o proteină limfocitară, ceea ce a determinat cercetătorii să numească noua grupa sanguină MAL.
Când cineva are o versiune mutantă a ambelor copii ale genelor MAL, ajunge să aibă o grupă sanguină AnWj-negativă, ca pacienta însărcinată. Tilley și echipa au identificat trei pacienți cu grupa sanguină rară care nu aveau această mutație, sugerând că, uneori, tulburările de sânge pot determina, de asemenea, suprimarea antigenului.
MAL este o proteină foarte mică, cu unele proprietăți interesante care au făcut dificilă identificarea și au însemnat că trebuie să urmăm mai multe linii de investigație pentru a acumula dovezile de care aveam nevoie pentru a stabili acest sistem de grupe sanguine.
Pentru a determina că au gena corectă, după zeci de ani de cercetare, echipa a introdus gena normală MAL în celulele sanguine care erau AnWj-negative. Acest lucru a livrat efectiv antigenul AnWj acelor celule. Se știe că proteina MAL joacă un rol vital în menținerea stabilă a membranelor celulare și în sprijinirea transportului celular. Mai mult, cercetările anterioare au descoperit că AnWj nu este de fapt prezent la nou-născuții, ci apare la scurt timp după naștere.
Mai multe pe wall-street.ro
CITEȘTE ȘI: Turismul silențios prinde tot mai mult contur: Plimbări în liniște, mese tăcute, plaje fără muzică
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
