• Proiectul european care promite schimbarea legislației privind plata drepturilor sociale către cetățenii care trăiesc într-un alt stat membru al Uniunii Europene nu a avut susținerea ultimelor președinții ale Consiliului UE.
• Roxana Mînzatu, Comisar european și vicepreședinta Comisiei Europene, a precizat și ce fonduri europene sunt direcționate către Educația din România, în contextul rezultatelor slabe din domeniu, față de alte țări europene.
Proiectul european care promite schimbarea legislației privind plata drepturilor sociale către cetățenii care trăiesc într-un alt stat membru al Uniunii Europene, de la ajutorul de șomaj la pensie sau concediu de boală, nu a avut susținerea președinției poloneze și daneze, ultimele două țări care au condus Consiliul UE în ultimele luni, a declarat Roxana Mînzatu, Comisar european și vicepreședinta Comisiei Europene.
Cele două țări nu au susținut schimbarea, pentru că elaborarea unor standarde minime în domeniul muncii și asigurării sociale nu ar fi fost printre prioritățile lor, susține comisarul Roxana Mînzatu într-un interviu pentru PressOne.
De la 1 ianuarie 2026, Comisarul european din partea României susține că va readuce pe agenda Consiliului Uniunii Europene schimbarea legislației privind drepturile sociale, odată cu preluarea președinției rotative de către Cipru, care și-ar fi exprimat deja susținerea.
Potrivit acesteia, odată cu preluarea președinției de către Cipru, pachetul legislativ privind drepturilor sociale ar putea trece până în iunie 2026.
Bani europeni pentru Educație, dar strategii naționale instabile
De asemenea, Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, reafirmă la PressOne necesitatea investițiilor în domeniul educației, care să fie dublate de o susținere prin politici naționale, „Avem fonduri europene care vin către sistemul educațional (…), dar e nevoie ca în spatele intervențiilor din fondurile europene să existe o prioritizare a educației în politicile naționale.”
Prin politica de coeziune, România are o alocare de 3,5 miliarde de euro pentru educație. Și aș menționa două programe importante: Programul Educație și Ocupare și Programul Incluziune și Demnitate Socială.
La acestea se adaugă și finanțările din PNRR, precum intervenții dedicate prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). Au fost acordate granturi de aproximativ 200.000 de euro școlilor cu o rată de abandon școlar mărit. Un model de intervenție considerat de succes și care ar merita continuat din fondurile politicii de coeziune din Fondul Social European.
Principalele consecințe ale unei politici naționale inconsecvente cu nevoile educaționale sunt vizibile în indicatorii statistici raportați de România către Comisie: rata abandonului școlar timpuriu (16%), rata scăzută, sub media UE, a competențelor digitale de bază (27 %) și numărul mare de tineri care nu sunt integrați nici în sistemul educațional, nici în cel de formare profesională și nici pe piața muncii (19%).
CITEȘTE ȘI: Se schimbă modul de acordare a pensiei de handicap. Ce condiții trebuie îndeplinite
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
