• Instaurată în anul 1880, Ziua naţională a Franţei celebrează cele două evenimente care au marcat istoria sa modernă, începutul Revoluţiei Franceze prin căderea Bastiliei şi Sărbătoarea Federaţiei.
• Prin semnificaţiile sale şi în onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este cunoscută şi sărbătorită şi în alte ţări din Europa sau din lume.
În 14 iulie 1789 revoluţionarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, iar la Sărbătoarea Federaţiei din 14 iulie 1790, sărbătoarea reconcilierii şi unităţii tuturor francezilor, regele Ludovic al XVI-lea a jurat credinţă Naţiunii şi legii.
„Libertate, Egalitate, Fraternitate” avea să devină deviza Republicii Franceze şi frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democraţii occidentale când şi-au scris Constituţia, iar 14 iulie, Ziua Naţională a Franţei.
„Este o revoltă ?” l-a întrebat Ludovic al XVI-lea pe ducele de La Rochefoucauld, în 12 iulie 1789.
– „Nu sire, este o revoluţie” i-ar fi răspuns omul său de încredere.
Două zile mai târziu, în 14 iulie, fortăreaţa închisoare Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, era luată cu asalt de revoluţionarii parizieni. Elanul popular purta şi germenii Declaraţiei drepturilor omului şi ale cetăţeanului, adoptată de Adunarea Naţională Franceză în august 1789: „Oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi” – o frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democraţii occidentale când şi-au scris Constituţia.
La Sărbătoarea Federaţiei au venit de 100 de mii de francezi din cele 83 de departamente nou înfiinţate şi de circa o jumătate de milion de parizieni. La Fayette, comandantul gărzii naţionale a condus pe un cal alb parada gărzilor federale, iar Regele Franţei Ludovic al XVI-lea a jurat credinţă Naţiunii şi legii.
A avut loc şi o a doua Sărbătoare a Federaţiei, în 14 iulie 1792, cu doar două luni înainte de proclamarea primei Republici Franceze, dar fără marele entuziasm al primei sărbători, potrivit TVR Info.
La 14 iulie 1795, în mod oficial, La Marseillaise, melodia cântată de soldaţii republicani din Marsilia la intrarea lor în Paris, a devenit imnul naţional al Franţei.
Din 1880, la propunerea deputatului Benjamin Raspail, ziua de 14 iulie avea să devină Ziua Naţională a Franţei. În acel an, Republica a sărbătorit grandios. Ministrul de interne a cerut prefecţilor să organizeze festivităţi atât de strălucite, pe cât permit resursele locale, iar la Paris, pe hipodromul din Longchamp a avut loc o mare defilare militară, în faţa a 300 000 de spectatori şi în prezenţa preşedintelui Jules Grévy. Tot atunci, s-a inaugurat şi monumentul din Place de la République şi au fost peste tot concerte şi focuri de artificii.
Despre Franța modernă
Franţa se numără printre membrii fondatori ai ONU, în 1945, este unul dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, este membru fondator NATO, în 1949, al Consiliului Europei în 1949, al Uniunii Europene în 1952, al zonei Euro şi al Spaţiului Schengen.
Încă din anii 1950, reconcilierea şi cooperarea cu Germania au dat Franţei un rol important în construcţia europeană. Franţa, o partizană a conceptului de Uniune Europeană puternic integrată din punct de vedere politic, în ciuda respingerii Tratatului Constituţional European în mai 2005, este unul dintre statele-membre cele mai influente şi dinamice din Uniunea Europeană şi acţionează împreună cu Germania pentru promovarea celor mai importante reforme de domeniu ale UE. Este una dintre cele cinci ţări recunoscute oficial ca „State posesoare de arme nucleare” prin Tratatul de neproliferare nucleară, fiind a treia putere nucleară, iar armata franceză este una dintre cele mai dotate din punct de vedere financiar armate din Europa.
Franţa este principalul contributor şi promotor al acţiunii Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei care, pornind de la afinitatea pentru limba franceză, reuneşte state şi guverne de pe cinci continente. Franţa face şi din grupul celor mai industrializate naţiuni, G8, fiind a cincea economie mondială, conform statisticilor Băncii Mondiale din 2014.
Președintele României la Ziua Franței
Președintele României, Nicușor Dan, se află la Paris, unde a participat la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina și unde va asista la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a Republicii Franceze, la invitația președintelui Emmanuel Macron.
Vizita are loc într-un an cu o semnificație aparte, 2026 marcând împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie franco-român.

Tema paradei militare de pe Champs-Élysées din acest an este „Redeșteptarea strategică a Europei”, iar România va fi reprezentată de un detașament format din 22 de militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, însoțiți de garda Drapelului de Luptă și de un pluton de defilare.
Parada va fi mult mai amplă decât cea de anul trecut, cu 6.800 de militari care vor defila – cu aproximativ 15% mai mulți decât în 2025 – alături de o creștere de 30% a numărului de vehicule militare și aeronave, potrivit președinției franceze.
Gânduri ale românilor care trăiesc în Franța
Scriitorul ploieștean Ciprian Apetrei, autor al volumelor „Povești călătoare” și „Aici și Acolo”, a publicat un „mozaic de opinii ale românilor care au adoptat Franța ca o a doua ţară”.
Iubim Franţa:
- Pentru istoria ei interesantă, pe care la fel o poţi învăţa din vizite plăcute ochiului şi minţii. Pentru frumuseţea ei geografică: de la Marea Mediterană la Pointe de Raz ai nenumărate zone de vizitat, mai mult şi mai important este că oamenii păstrează frumuseţile locurilor, specificitatea lor aşa că fiecare voiaj este un moment de îmbogăţire culturală. Pentru gastronomia ei unică, arta de a aprecia tot ceea ce înseamnă a mânca şi a bea. Pentru calitatea vieţii, siguranţa şi protecţia din sistemul social şi valoarea sistemului de sănătate. Pentru că este o ţară pe care dacă o cunoşti, iar pentru asta iţi sunt necesari mulţi ani, nu poţi decât să o iubeşti, ca pe o fiinţă dragă pe care o descoperi încetul cu încetul pentru o relaţie pe termen lung. (Anca Stela, medic)
- Franţa este ca o veche amantă care te face să suspini înăbuşit o dată ce ai simtit-o. Asta îmi vine acum în minte, dar cel mai mult îmi place că aici simţi mai intens decât oriunde preţuirea fericirii şi a libertăţii de orice fel, este ca o boare ce-nvăluie frumosul din jur si se aşează şi pe chipurile oamenilor. Iti trebuie doar ochi să vezi şi inimă să simţi. (Oana, profesor)
- Pentru mine Franţa este în primul rând o aventură în lumea cunoaşterii. Bibliotecile şi universităţile Franţei mi-au oferit ocazia să dau creativităţii si entuziasmului meu posibilitatea de a construi trainic şi frumos, de a urma firul curiozităţii si al pasiunii până la capăt. (Simona, scriitor)
- Iubesc Franţa pentru că aici am descoperit savoir vivre, este foarte greu de tradus cuvântul într-o altă limbă (să ştii cum se trăieşte poate fi o traducere dar este mai mult decât atât). Este vorba despre un echilibru perfect între viaţa profesională si extraprofesională, între a mânca mâncare bună, a bea vinuri bune, a te distra, a te plimba, a îmbina o serie de activităţi fără a face niciodată excese. Îmi pare a fi o lume perfectă şi un echilibru bun faţă de alte ţări care sunt workaholice, alcoolice etc. (Mihai, informatician).
Seria completă a mărturiilor AICI.
CITEȘTE ȘI: BCR Sport Arena Streetball. Circulația pe Bulevard va fi închisă din noaptea de miercuri spre joi
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană