Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate desfășurate duminică, 25 octombrie, în Serbia. După 12 ani în care a dominat politica țării, liderul sârb a fost învins de o mișcare pornită din universități, în urma unei tragedii soldate cu 16 morți. Protestele studenților împotriva corupției s-au transformat, în mai puțin de doi ani, într-o forță politică majoritară.
Potrivit rezultatelor preliminare, Lista Studenților ar urma să obțină 138 dintre cele 250 de mandate ale Parlamentului Serbiei, în timp ce Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea lui Aleksandar Vučić, ar primi 104 mandate. „Este clar că am pierdut aceste alegeri”, a declarat Vučić, recunoscând victoria adversarilor înainte de anunțarea rezultatelor definitive. Prezența la vot s-a apropiat de 70%, cel mai ridicat nivel înregistrat după destrămarea Iugoslaviei, în 1992. Anunțarea rezultatelor a provocat manifestații de bucurie pe străzile Belgradului și în alte orașe sârbești.
Cum a început totul: 16 morți și acuzații de corupție
Povestea care a schimbat politica Serbiei a început pe 1 noiembrie 2024, la Novi Sad, al doilea oraș ca mărime al țării.
Copertina din beton a gării, renovată recent, s-a prăbușit peste oamenii aflați în apropiere. Tragedia a provocat moartea a 16 persoane și a declanșat un val de indignare publică.
Studenții au cerut publicarea documentelor privind lucrările de renovare, identificarea responsabililor și investigarea suspiciunilor de corupție. În opinia protestatarilor, tragedia nu reprezenta doar un accident, ci consecința unui sistem în care relațiile politice și lipsa controalelor ar fi compromis siguranța lucrărilor publice. Autoritățile au respins acuzațiile privind responsabilitatea politică.
Protestele au început în universități, prin blocarea cursurilor și organizarea unor manifestații. Treptat, mișcării i s-au alăturat profesori, agricultori, avocați și alte categorii sociale.
De la proteste anti-Vučić la câștigarea alegerilor
Mișcarea studențească a reușit să transforme revendicările inițiale, legate de anchetarea tragediei, într-o contestare mai amplă a modului în care era condusă Serbia. Studenții au organizat adunări în universități, au coordonat manifestații în numeroase orașe și au refuzat, inițial, să se transforme într-o organizație politică tradițională, cu un lider unic.
Ulterior, mișcarea a susținut o listă electorală proprie, prezentată ca alternativă atât la partidul aflat la putere, cât și la opoziția tradițională. Rezultatul scrutinului marchează sfârșitul dominației parlamentare a taberei lui Aleksandar Vučić, devenit premier în 2014 și președinte în 2017. Dincolo de schimbarea politică, alegerile din Serbia ilustrează cum o mișcare civică pornită de la revendicarea responsabilității pentru o tragedie poate ajunge, prin organizare și participare electorală, să schimbe majoritatea parlamentară a unei țări. Surse: Reuters, Deutsche Welle, The Guardian.
