Muzeul Județean de Artă Prahova "Ion Ionescu Quintus" va găzdui joi după-amiază, de la ora 17.00, lansarea, în prezența autorilor, a volumului "O viață" - Tudor Vișan-Miu în dialog cu Dinu Zamfirescu.
„Cartea vă prezintă toate avatarurile destinului unui om care nu s-a lăsat frânt sau dresat de către un regim totalitar și care ne demonstrează mereu, prin cuvintele și faptele sale, că libertatea merită apărată. O carte de istorie adevărată, alertă ca un roman de aventuri, profundă ca o confesiune, documentată ca un tratat academic. Un volum care merită să intre în bibliografia obligatorie a celor care vor să înțeleagă istoria României din secolul al XX-lea“ scrie în prefața cărții, semnată de Filip-Lucian Iorga.
Dinu Zamfirescu s-a născut la 26 iunie 1929, provenind, după cum dezvăluie Iorga în prefața volumului, dintr-o "familie din elita socială a vechii Românii, ca urmaș de boieri români, dar și de nobili finlandezi. Strămoșii lui au fost mari moșieri, ofițeri, oameni politici, apropiați ai familiei regale. Bunicul matern al lui Dinu Zamfirescu, generalul David Praporgescu, a fost unul dintre eroii români ai Primului Război Mondial. A copilărit printre personalități cunoscute ale vieții culturale și politice, iar, după căsătoria mamei lui cu Dan Brătianu, fiul Președintelui PNL, Constantin I.C. (Dinu) Brătianu, Dinu Zamfirescu a crescut în casele Brătienilor, în atmosfera patriotică a dinastiei politice care a contribuit atât de mult la nașterea României moderne. Dinu Zamfirescu a făcut politică de tânăr; acea politică în care destinul României și binele individual al cetățenilor contau mai mult decât interesele înguste de partid. Pentru că s-a opus comunismului, a fost arestat în repetate rânduri, anchetat, forțat să se ascundă, iar cariera dorită i-a fost interzisă. Dar Dinu Zamfirescu nu a renunțat nici la principii, nici la luptă. A continuat să militeze pentru valorile libertății și din exil, iar după 1989 s-a implicat în politica românească și apoi s-a dedicat luptei pentru păstrarea memoriei uneia dintre cele mai dramatice perioade din istoria României“.Dinu Zamfirescu este membru al Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Președintele Consiliului Științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
În cursul exilului și după revenirea în țară, a publicat, ca autor, sau coautor, lucrările "Aservirea – 6 martie 1945" (Ion Dumitru Verlag, Munchen, 1983); „Basarabia și Bucovina dintotdeauna românești“ în Schițe, studii și versuri (Nistru, Bruxelles, 1984); Tragedia României (Pro Historia, București, 2004); Mișcarea legionară în țară și exil. Puncte de reper 1919-1980 (cronologie) (Pro Historia, București, 2005); Și noi am condamnat comunismul. Din exilul parizian. (Paideia, București, 2008), Cârtițele Securității (Polirom, Iași, 2013), Afacerea Ariane – spionaj sovieto-român (Vremea, București, 2017).
Cât despre Tudor Vișan-Miu, Filip-Lucian Iorga arată că, "în ciuda tinereții, este deja un istoric afirmat, ajuns la deplina maturitate intelectuală“. Este masterand la Facultatea de Istorie a Universității din București, iar până acum a publicat eseul „Dimitrie Cantemir, eruditul, moralistul, educatorul“ în volumul bilingv Dimitrie Cantemir – educator al românilor. Concurs național de eseuri (Pro Universitaria, 2014); două eseuri despre Regina Elisabeta și Principesa Ileana Anul Regal (Adenium, Iași, 2016, editat de Daniel Șandru și Alexandru Muraru) și un studiu despre însoțitorii regelui Mihai I în exil în volumul Regele, comuniștii și coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I (Polirom, Iași, 2017, coordonat de Alexandru Muraru și Andrei Muraru). Prima sa lucrare istorică, "La școală cu Regele Mihai. Povestea Clasei Palatin" (Corint, 2016) a apărut în colecția „Istorie cu blazon“, cu o prefață de Filip-Lucian Iorga.
„Din această întâlnire fericită, se naște o conversație care ne ajută să descoperim detaliile și întorsăturile unei vieți desfășurate în vâltoarea istoriei“, notează Filip-Lucian Iorga în prefața volumului "O viață..."
