Paştele reprezintă cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii şi, bineînţeles, cea mai aşteptată. Oamenii de pretutindeni, altminteri atât de îndepărtaţi unii de alţii prin aşezare geografică, naţie, rasă, limbă, cultură şi tradiţii, devin un tot unitar în această perioadă şi împărtăşesc taina Învierii Domnului. Unele tradiţii se menţin în cea mai mare parte a lumii (spre exemplu, mielul, ouăle), în timp ce alte tradiţii variază în funcţie de specificul fiecărei ţări şi de istoria acesteia.
În Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul întregului an, dar se opresc în Joia Mare şi liniştea se aşterne peste întreg ţinutul.Oamenii sunt mai tăcuţi şi mai gânditori, amintindu-şi de răstignirea lui Iisus. În dimineaţa zilei de duminică, se aud din nou clopotele, care anuntă oamenii că Iisus a înviat. Copiii găsesc ouă ascunse prin casă sau în grădină.În timpul Postului, femeile pun grâu la încolţit, într-un loc întunecat din casă, iar lipsa de lumină confer plantei o nuanţă foarte deschisă, spre alb – iar această culoare simbolizează mormântul lui Iisus.Firele de grâu vor fi folosite pentru decorarea bisericilor în zilele premergătoare Paştelui.Spre deosebire de alte ţări, în Italia copacul care simbolizează victoria vieţii asupra morţii este măslinul şi nu palmierul - desi se folosesc şi ramuri de palmier, dar acesta nu are o încărcătura simbolică atât de puternică. În duminica Floriilor, oamenii duc la biserică ramuri de măslin şi palmier pentru a fi sfinţite.După ce toţi oamenii s-au adunat în biserică, uşile se închid, simbolizând porţile Ierusalimului. Preoţii ciocănesc de trei ori şi uşile se deschid, muzica se revarsă în acorduri vesele, iar oamenii flutură ramurile, comemorând astfel intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim.
În Vinerea Mare, multe biserici reconstituie ritualul spălării picioarelor. Se aleg 12 bărbaţi săraci din parohie, care simbolizează cei 12 apostoli, iar preotul, actionând ca Iisus Hristos, le spală picioarele.
Prima zi de Paşte este o zi a fericirii şi a speranţei renăscute. Oamenii consumă produse tradiţionale, dintre care cea mai importantă este friptura de miel, consumată împreună cu o salată de ouă fierte.
Pentru poporul grec, ouăle simbolizează un omagiu adus sângelui lui Iisus, fiind totodată un simbol al fertilităţii şi al belşugului. Sâmbăta Mare este dedicată pregătirilor, iar atmosfera generală este de voioşie şi bună dispoziţie, pentru că se ştie că nu a mai rămas mult timp până la Înviere. Bisericile sunt decorate de sărbătoare, oamenii sosesc pe înserat, având lumânări, iar la miezul nopţii iau lumină şi îşi spun "Hristos a înviat!" (în limba greacă, "Christos anesti!").
În prima zi de Paşte, au loc, în aer liber, diferite manifestări de bucurie pentru Învierea Domnului, consumându-se friptură de miel, ouă, salate şi prăjituri speciale. De asemenea, grecii mănâncă o pâine rotunda (lipie), ornată cu o cruce făcută din ouă roşii, care se numeşte Christopsomon.
În Bulgaria, există obiceiul ca, în ziua de Paşte, fiecare membru al familiei să arunce oul de la unul la celălalt.Cel care ajunge la finalul jocului cu oul întreg, este cel care va avea cel mai mult succes în acest an. Ciocnitul (obicei existent şi în tradiţia românească) se face numai înaintea mesei tradiţionale.Un ou trebuie neapărat ciocnit de peretele bisericii. Tot ei au obiceiul ca cea mai în vârstă femeie din familie să mângâie obrajii copiilor cu primul ou vopsit, astfel ei fiind fericiţi şi sănătoşi tot anul.
Şi britanicii au câteva tradiţii neobişnuite.Ei mănâncă în ziua de Paşti un fel de colaci (Hot crossbuns) care au imprimată o cruce din zahăr pe ei, reprezentând crucea pe care a fost răstignit Iisus. De asemenea, englezii ţin o tradiţie anglo-saxona conform căreia colacii făcuţi în Vinerea Mare nu mucegăiesc niciodată şi unul dintre ei, cel mai frumos, trebuie păstrat în casă pentru noroc, până la Paştele viitor. Ei mai gătesc şi o tartă cu fructe specifică, cu 11 mingii de marţipan în mijloc, simbolizându-i pe cei 11 apostoli (fără Iuda). O altă tradiţie o reprezintă rostogolitul ouălor pe un deal, oul care se învârteşte cel mai repede sau supravieţuieşte la cât mai multe ture de rostogoliri, fiind desemnat, evident, câştigător.
Ziua de Paşte este cu desăvârşire “ziua familiei”, germanii respectând tradiţia petrecerii Paştelui alături de familie încă din cele mai vechi timpuri. O tradiţie interesantă de Paşte pe care germanii o respectă de foarte mult timp este aceea că brazii care au fost împodobiţi de Crăciun să fie strânşi într-un loc şi arşi, această datină simbolizând izgonirea iernii şi primirea primăverii. Cu două săptămâni înainte de Paşte, germanii aşeaza într-un vas cu apă o ramură a unui copac pe care o împodobesc cu ouă frumos încondeiate.
Americanii împărtăşesc şi ei foarte multe tradiţii comune cu alte tări. In dimineaţa Paştelui copiii se trezesc devreme ca să-şi verifice coşuleţele. Urmează apoi o vânătoare de ouă în jurul casei sau prin parcuri. Se organizează numeroase concursuri, iar copiii care găsesc cele mai multe ouă ascunse primesc premii. „Goana dupa ouă” o întâlnim şi la brazilieni,care îşi ascund ouăle de ciocolata în cele mai ciudate locuri, spre deliciul celor mici. În plus, Festivalul de la Rio se încheie chiar înainte de Postul Paştelui, oamenii distrându-se la maxim pentru a fi pregătiţi pentru perioada de penitenţă de apoi. În ziua de Paşti, brazilienii plimbă statuete cu Maica Domnului şi Iisus Hristos în braţe, iar sâmbăta parodiază un mic ritual de ucidere a lui Iuda, prin spânzurare. Fraţii lor latini, mexicanii, sărbătoresc Paştele cel mai mult: 2 săptămâni (Semana Santa şi Pascua).
