- Darius Andrei Bodor, elev al CNMV Ploiești, este unul dintre cei patru români medaliați la ediția de anul acesta a Olimpiadei Științele Pământului, care a avut loc în perioada 8 - 16 august la Beijing.
- Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Actualitatea Prahoveană, Darius vorbește despre experiența inedită trăită în celălalt capăt al lumii, despre ce înseamnă pregătirea și participarea la o olimpiadă interdisciplinară de nivel internațional, dar și despre planurile sale de viitor, deja mai clar conturate după reușita de la acest concurs.
- „În multe țări (printre care Statele Unite, Italia, Spania), Știintele Pământului constituie o materie de sine stătătoare, obligatorie pentru elevi, din ce am discutat cu alți participanți. România trebuie să urmeze exemplul cât mai curând posibil și să introducă această materie în sistemul de învatamant, întrucât criza de mediu care ne afectează este mai mult, să spunem, o criză de educație în acest domeniu”, a constatat Darius.
Obișnuit, din țară, cu participarea la concursuri de nivel înalt, Darius Bodor mărturisește că experiența de la Beijing a reușit să-l surprindă din multe puncte de vedere. A fost o oportunitate extraordinară de a vedea o altfel de societate, de a descoperi alte culturi, de a intra în contact cu tineri pasionați de științe din întreaga lume și, nu în ultimul rând, de a-și atinge și depăși limitele.
Am reușit să aflăm de la el câteva impresii, la cald, despre toate acestea, dar și despre ce plănuiește să facă acum, după o nouă confirmare a valorii sale.
Ce înseamnă pregătirea pentru o olimpiadă interdisciplinară, la asemenea nivel?
Comparativ cu faza națională, etapa internațională a necesitat o pregătire diferită și, evident, foarte dificilă. În primul rând, structura subiectelor indică diferențe majore. Subiectele în Romania prezintă 4 materii separate: geografie, fizică, chimie, biologie. În cadrul olimpiadei internaționale, întrebările se focalizează pe interacțiunile în cadrul sistemului Pământ, cu subdomeniile geologie, oceanografie, climatologie și astronomie (cu mare accent pe studiul planetelor sistemului solar, pentru comparațiile relevante cu Terra), fenomenele fiind explicate cu ajutorul fizicii, chimiei, biologiei. În acest sens, prin intermediul Știintelor Pământului, se pot găsi cele mai eficiente soluții și explicații complexe la problemele de mediu cu care ne confruntăm, în special datorită multiplelor perspective de analiză și a caracterului interdisciplinar al acestei materii.
Mai mult, în multe țări (printre care Statele Unite, Italia, Spania), Știintele Pământului constituie o materie de sine stătătoare, obligatorie pentru elevi, din ce am discutat cu alți participanți. România trebuie să urmeze exemplul cât mai curând posibil și să introducă această materie în sistemul de învatamant, deoarece criza de mediu care ne afectează este mai mult, să spunem, o criză de educație în acest domeniu.
Pregatirea a fost atât individuală, prin studiul intensiv al multor cărți și materiale, specifice Științelor Pământului și subdomeniilor acestei discipline (în engleza, deoarece probele au fost date în engleză pentru noi), cât și centralizata, la București, unde am avut onoarea să fim pregătiți de cadre universitare dedicate, din mai multe domenii necesare nouă. Acolo am învățat să recunoaștem roci și minerale, să înțelegem mai bine fenomenele care guvernează Terra, să punem întrebări cu adevărat importante. Pe această cale, le mulțumesc atât profesorilor de la București, cât și profesorilor de la liceul meu, respectiv de la școala gimnazială la care am învățat, pentru tot sprijinul care în final a rezultat în această performanță.
Cu siguranță, această experiență a prezentat multe sacrificii pentru mine: vacanța de vară, timp pentru mine, pentru prieteni, o stare permanentă de stres din cauza multelor ore de muncă zilnic. Dar rezultatele și experiența pe care am căpătat-o în urma competiției răsplătesc munca din plin.
Ce probe ai avut la această olimpiadă?
Concursul a constat în patru probe. Proba individuală a cuprins un test teoretic și unul practic, în teren, proba ESP (Earth Science Project) de realizare a unui poster de studiu în echipe de 6 pe tema factorilor ce influențează habitabilitatea unei planete, și proba ITFI (International Team Field Investigation), o probă de echipă de 6 persoane care includea vizitarea și analizarea unui sit (pentru echipa mea, a fost un sat distrus de o inundație recentă), după aceea realizarea unei prezentări în care să discutăm datele găsite (pentru noi, să estimăm intensitatea inundației analizând mărimea și originea bolovanilor depozitați de râu în timpul inundației). Proba teoretica individuală a reprezentat 2 teste de câte 4 ore date într-o zi, evident foarte dificile. Am avut inclusiv cerințe care necesitau fizică și chimie, ecuații și calcule pentru estimarea, de exemplu, a adâncimii lacurilor de etan și metan de pe Titan, o luna a Saturnului.
Proba practică individuala a reprezentat vizitarea efectiva a 5 situri din munții din nordul Beijingului, analiza și rezolvarea la locul probei a subiectelor. Am avut nevoie de ciocan, acid clorhidric, lupă profesională. A fost foarte interesant și este de menționat că, deși a fost prima dată pentru noi, cei din lot, când am fost pe teren în practică, această probă ne-a ajutat să ne clasam mult mai sus.
Cele 2 probe opționale, ITFI și ESP, au fost cu adevărat o experiență din care am înțeles ce înseamnă cu adevărat munca de echipă și prin care mi-am îmbunătățit abilitățile de comunicare, ușurința de a vorbi în engleza și abilitatea de a aproba/ dezaproba o opinie când este nevoie într-un mod eficient. Aici, echipele erau alese aleatoriu, cu toți membrii din țări diferite. Deși nu am obținut vreun premiu aici, experiența și noii prieteni din toate colțurile lumii pe care mi i-am făcut contează mai mult decât orice.
Care a fost, din punctul tău de vedere, cea mai dificilă probă?
Probabil a fost proba practica individuală, deoarece a fost prima astfel de experiență. Deși am fost invățați să recunoaștem roci și minerale individuale, în realitate procesul de a distinge caracteristici necesare este mult mai greu. Sper ca, în anii viitori, candidații să aibă ocazia să meargă în practică măcar o zi, în cadrul pregătirii centralizate.
Cum a fost experiența în Beijing?
Luând toate evenimentele în considerare, această perioada a fost minunată. La început, să fiu sincer, am fost destul de stresat de toate schimbările pe care le-am resimțit: drumul lung, fusul orar diferit, distanța față de casă, o noua cultură, inclusiv mâncarea diferită. Pe durata probelor ni s-au luat telefoanele și laptopurile, deci nu puteam lua legătura cu familiile noastre. Dar, pe măsură ce timpul a trecut, experiența a devenit din ce în ce mai frumoasă. Pe langa probe, am vizitat obiective faimoase precum Marele Zid Chinezesc, Palatul de Vară, Centrul Olimpic din Beijing, Universitatea Peking. În plus, am aflat multe aspecte din diverse culturi de la alți participanți.
În seara de dinaintea premierii, fiecare țară a trebuit să prezinte un moment artistic, iar echipa noastra a ales să dansăm Brașoveanca, pe care a trebuit să o învățăm împreună. Eu și colegii mei din România ne-am apropiat foarte mult pe perioada competiției, prin toate provocarile prin care am trecut.
În final, surpriza cea mai mare a fost în ziua premierii, deoarece rezultatele au fost prezentate acolo. A fost una din cele mai mari bucurii din viața mea să fiu chemat pentru a primi medalia de argint, pentru care am muncit atât de mult. Țineam steagul și tremuram în timp ce medalia îmi era pusă în jurul gâtului… era atât de emoționant. A fost o mare onoare pentru mine să particip la această olimpiada.
Suntem aproape de începutul unui nou an școlar. Ce planuri ai pentru următoarea perioadă? La ce concursuri intenționezi să participi anul viitor?
Munca din ultimul an pentru a ajunge aici și celelalte olimpiade la care am participat au venit și cu bucurii, dar și cu mult stres și oboseală. Anul acesta vreau să merg la o singură olimpiadă, cea de fizică, pentru că trebuie să mă îndrept spre ce vreau să fac mai departe în viață și, de asemenea, trebuie să recuperez timpul pentru mine pe care l-am sacrificat pentru aceaste competiții. Deoarece una dintre cele mai potrivite opțiuni pentru viitorul meu ar fi ingineria, aș vrea să mă alătur din toamnă uneia dintre cele două echipe de robotică din liceu.
Te-ai gândit ce vei face după liceu? Ți-ai ales o universitate la care ai vrea să-ți continui studiile, o specializare? Poate o carieră pentru care te pregătești?
În viitorul depărtat, după cum am spus, una dintre opțiuni pentru mine ar fi ingineria, dar păstrez opțiunea să continui să studiez unul din subdomeniile Științelor Pământului, cum ar fi Climatologia. Deși nu am ales încă universitatea, sper ca acest rezultat să mă ajute să intru la o universitate de prestigiu din străinătate, pentru asta contează de asemenea și ce costuri ar presupune. Oricum, banii din bursa și premiul oferite de minister vor fi folosiți pentru universitate, dar nu știu cât de mult poate acoperi această sumă. Știu că premiile pot fi suplimentate din bugetul local, deci să vedem cât de mult promovează administrația locală performanța în educație.
Citiți și: Elevul CNMV Ploiești Darius Bodor, felicitat de ministrul Educației, pentru argintul obținut la Beijing
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
