• Ziua Imnului Național al României, „Deșteaptă-te române!”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848, este sărbătorită, anual, la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, versurile poemului „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu au fost cântate pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
• În Ploiești, au avut loc ceremonii militare și religioase, pentru a celebra Imnul național al României.
Ziua Imnului Național al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
În toată țara, în această zi, sunt organizate ceremoniale publice de intonare a imnului național al României și de înălțare a drapelului național, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării și comenduirile de garnizoană.
Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol și jumătate de la Revoluția română din anul 1848, Banca Națională a României (BNR) a pus în circulație, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie, Zi a imnului național, simbol al unității Revoluției române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei și 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.
În Ploiești, cu ocazia Zilei Imnului Național al României, au avut loc ceremonii militare și religioase pe esplanada Palatului Administrativ, organizate de către Primăria Municipiului Ploiești și Garnizoana Ploiești.
Manifestările au debutat cu salutul Drapelului de luptă și au continuat cu un serviciu religios, o slujbă de binecuvântare și rugăciune pentru poporul român.
Au fost prezenți reprezentanți ai administrațiilor județene, locale, ai parlamentului și Guvernului României, reprezentanți ai instituțiilor de cultură locale și județene, dar și membri ai societății civile. Oficialii au rostit alocuțiuni în care au subliniat importanța, mesajul și rolul imnului național de-a lungul istoriei și în prezent.
GALERIE FOTO
Credit foto: Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” Ploiești
Versurile Imnului Național al României
Versurile Imnului Național aparțin lui Andrei Mureșanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet și etnograf, om de mare cultură, cântăreț și autor de manuale de muzică.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile și a fost cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea (în Țara Românească Revoluția a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deșteaptă-te, române!”, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic și mobilizator pe care-l conține.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice, „Deșteaptă-te, române!” și alte marșuri și cântece patriotice au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanților, notează site-ul Administrației Prezidențiale.
Imediat după Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te române!” a fost ales imn național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituția prevede, prin Articolul 12, că imnul național este ''Deșteaptă-te române!'', acesta fiind considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului, conform site-ului www.cdep.ro.
Pentru o vreme, a fost și imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994).
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două, cea de-a patra și ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive, mai precizează site-ul www.presidency.ro.
Deșteaptă-te, române!
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
“Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’pământ!
CITEȘTE ȘI: 28 iulie: Ziua Națională a Ambulanței din România
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
