Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi, la şedinţa de bilanţ privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe anul 2016, alături de ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazăr, procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena şi preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea. Conducerea SRI nu a fost invitată în contextul deciziei CCR privind realizarea interceptărilor.
Procurorul şef al DNA a făcut referire, în discursul de prezentare a raportului anual de activitate, la modificările legislative în domeniul Justiţiei, dând exemplu abuzul în serviciu, infracţiuni pentru care prejudiciile identificate anul trecut au fost de peste 160 milioane euro.
„Identificarea fraudei şi corupţiei în achiziţiile publice a reprezentat un domeniu prioritar în 2016. Investigaţiile noastre au vizat, în special, achiziţiile din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări şi servicii publice. Mai mult de un sfert din inculpaţii trimişi în judecată în 2016 au comis infracţiuni de abuz în serviciu. Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro. Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituţională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. (..) Instanţele de judecată au aplicat această decizie interpretativă, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu pentru că au încălcat legea. 15 persoane au fost achitate, reţinându-se că au încălcat doar hotărâri de guvern, regulamente sau ordine interne", a spus procurorul şef al DNA, la prezentarea bilanţului instituţiei.
Kovesi a făcut referire la decizia CCR privind abuzul în serviciu şi la încercare Guvernului de a pune hotărârea în acord.
"Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziţionate produse la preţuri supraevaluate cu procente între 50% şi 800%. Poate greşi cineva un preţ de achiziţie cu 800%? Pentru infrastructură sau construcţii statul plăteşte de cele mai multe ori preţul lucrării dublu. În cazul imobilelor retrocedate ilegal, preţul plătit în plus de stat a fost şi de 10 ori mai mare decât preţul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii? În sănătate, statul a plătit pentru echipamentele medicale preţuri mai mari cu 50% sau 60% faţă de preţul real. (...) Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% şi 20% din valoarea contractelor în sănătate. Corupţia din sănătate nu înseamnă doar sumele de bani date de pacienţi medicilor. Ci modul în care sunt spoliate resursele sănătăţii prin produse, lucrări şi servicii supraevaluate şi inexistente.(...) Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancţionate doar ca erori administrative? (..) Nu credem să sunt necesare dezincriminări ale unor infracţiuni care cauzează pagube de sute de milioane de euro anual. Suntem obligaţi să avem reacţie atunci când modificări legislative ce vizează legi atât de importante cum sunt codul penal şi codul de procedură penală. Mai ales atunci, când, astfel de modificări se fac, peste noapte, fără consultare şi fără studiu de impact", a spus Kovesi.
Precizările vin în contextul în care Guvernul României a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind modificarea codurilor penale, în cadrul căreia se stabilea pragul de 200.000 lei pentru investigarea infracţiunii de abuz în serviciu. Ordonanţa a fost abrogată ca urmare a protestelor care au avut loc în toată ţara.
O treime dintre cei trimişi în judecată aveau funcţii de conducere/Sechestre de 667 mil. euro
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, joi, că valoarea sechestrelor puse în anul 2016 este de 667 milioane de euro, menţionând că o treime dintre persoanele trimis în judecată au avut funcţii de conducere.
"În România multă lume declară că susţine lupta anticorupţie. Dar am văzut cu toţii cât de mult contează stabilitatea legislaţiei. Cât de repede pot fi anulate eforturile şi munca întregului sistem de Justiţie, nu doar cele ale procurorilor DNA. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creştere a eficienţei activităţii DNA. Au fost trimişi în judecată peste 1.270 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu. Printre aceştia: 3 miniştri, 6 senatori, 11 deputaţi, 47 primari, 16 magistraţi şi 21 directori de companii naţionale. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupţia în instituţiile publice s-a manifestat prin aceleaşi acţiuni repetitive. O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante", a declarat Kovesi.
Procurorul şef al DNA anunţă că anul trecut au fost puse sechestre în valoare de 667 milioane de euro.
"Au fost luate măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, o creştere substanţială, cu 72 % faţă de anul trecut. De multe ori, în cauzele noastre sunt implicate persoane ce obţin profituri uriaşe care achiziţionează bunuri în alte ţări sau deschid conturi bancare în alte jurisdicţii. Nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranţă, indiferent unde şi-a ascuns banii", a declarat procurorul şef al DNA.
Kovesi a subliniat că DNA a trimis peste 80 cereri de comisii rogatorii internaţionale pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. "În acest fel, am reuşit să sechestrăm două proprietăţi în Franţa de peste 3,5 milioane euro. În Spania am instituit sechestru pe două imobile de peste 500.000 euro. Am solicitat blocarea unor conturi în Cipru, Elveţia şi Germania", a precizat şefa DNA.
Judecătorii au condamnat definitiv peste 870 inculpaţi trimişi în judecată de DNA.
"Printre acestea sunt: 1 europarlamentar, 7 deputaţi, 1 senator, 1 ministru, 5 preşedinţi de consilii judeţene şi 28 primari. (...) Procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise în judecată. (...) De altfel, cele mai multe motive de achitare în dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curţii Constituţionale sau aprecierea probelor administrate în cursul judecăţii. Acest procent de 10 % este sub media europeană şi arată că, în România, justiţia în România este funcţională, iar rostul procesului penal este acela de a afla întotdeauna adevărul", a completat Kovesi.
În 2016, judecătorii au decis prin hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA confiscarea şi recuperarea a peste 226 milioane euro, Kovesi precizând că "este obligaţia organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid."
Procurorul DNA susţine că în anul 2016 au fost atacuri "fără precedent" la adresa sistemului judiciar.
"Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri iincredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acţiuni de intimidare. Dar noi suntem magistraţi şi am răspuns în limitele permise de statutul statutului de magistrat, cu instrumentele instituţionale pe care le avem. (..) Legea ni se aplică şi nouă. Un procuror nu falsifică dosare, nu fabrică probe, nu urmăreşte agende obscure şi nici nu face jocuri politice. Mai mult decât atât, alţi magistraţi, judecătorii, vin şi controlează munca procurorilor şi măsurile dispuse de aceştia. Astfel de acuzaţii au fost făcute de cele mai multe ori de inculpaţii şi condamnaţii din dosarele noastre sau de cei care îi susţin. Presiunile exercitate în spaţiul public depăşesc limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condiţiile în care ele au venit din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat", a mai spus Kovesi.
În ceea ce priveşte priorităţile DNA pentru anul acesta, şefa instituţiei anunţă că acestea constau în continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt şi investigaţiile privind : frauda şi corupţia în achiziţiile publice în special, în domeniul sănătăţii şi infrastructură; frauda cu fonduri europene; corupţia în sistemul judiciar; recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă.
