În urmă cu 20 de ani, bugetul comunei Ciugud din judeţul Alba abia ajungea pentru plata salariilor celor câţiva angajaţi. Anul trecut, investitorii care au afaceri acolo au plătit taxe şi impozite locale de 2,5 milioane de lei. În două decenii, la Ciugud au fost investite 27 de milioane de euro, fonduri europene, în asfalt, reţeaua de apă, de canalizare şi cea electrică.
Comuna Ciugud e formată din şase sate. Cinci dintre ele sunt aşezate pe malul stâng al râului Mureş, iar satul Hapria este deja pe podişul Secaşelor.
Prin 2000, bucata aceasta de ţară rămânea deseori în noroaie şi-n beznă. Cu vreo 70.000 de lei în buget, abia îşi permitea gaz pentru dispensar şi sobele şcolilor. 2600 de suflete trăiau cu confortul în visuri şi atât. Era perioada de preaderare europeană. România se pregătea pentru masa bogaţilor. Se făceau calcule, cursuri, planuri. „Ca orice sat românesc nu aveam apă, nu nu aveam... Era o comună îmbătrânită, cu oameni fără prea multe speranţe. Cu şcolile dărăpănate, cu căminele culturale praf, fără viaţă culturală, fără prea multă viaţă sportivă. Veniturile proprii ale comunei Ciugud erau, transformate în euro acum, 15.000 de euro. Ce puteai sa faci cu ei?”, spune Gheorghe Damian, primar în comuna Ciugud.
În 2005, când au apărut primele fonduri de pre-aderare în România, funcţionarii Ciugudului au întocmit câteva proiecte mărunte. Au fost acceptate şi plătite. Primul proiect a însemat dotarea primăriei cu computere şi softuri care să le uşureaze planificarea viitoare.
Autorităţile comunale şi-au dat seama că banii europeni nu-s utopie. Că nu depind de Guvern, de Putere şi nici de Opoziţie. Au prins curaj şi-au început să-i caute în proiecte diverse, imperios necesare pentru comunitate.
În primul an al României în Uniunea Europeană, când sute de primării abia descopereau definiţia fondurilor nerambursabile, Ciugudului îi era aprobat cel mai mare proiect din istoria comunei: şapte milioane şi jumătate de euro pentru asfaltarea drumurilor, 47 de kilometri de reţea de canalizare şi 45 de kilometri de reţea de apă curentă, potabilă.
În 2013, de exemplu, Ciugudul a fost liderul României în atragerea fondurilor europene. Şi-au rămas în top: astăzi, comuna are peste 70 de proiecte avizate şi 27 de milioane de euro încasate.
Localitatea are inclusiv stații de autobuz inteligente, dar și iluminat public asigurat cu energie verde produsă de panouri solare şi o micro-centrala eoliană. Ciugud a fost prima așezare din țară care și-a asflatat până și drumurile agricole.
Astăzi, comuna are 3.200 de locuitori, într-un prezent în care mai toate localitățile se confruntă cu scăderea și îmbătrânirea populației.
Citiți întreg reportajul pe digi24.ro.