O analiză publicată de Institutul Național de Statistică în Revista Română de Statistică, la finalul lui 2018, arată că aproape 500.000 de români, cu vârste între 0 și 19 ani, au căpătat statut de emigrant temporar în perioada 2007 - 2017. Iar ceea ce este îngrijorător este că, tendința de scădere manifestată până prin 2014 a fost înlocuită de fenomenul invers, iar creșterea, față de acel moment, a ajuns la peste 40%.
În perioada amintită, 484.753 de copii și tineri cu vârste sub 19 ani, deci nou născuți și copii de vârstă preșcolară și școlară, au ajuns în străinătate, conform datelor publicate în analiza INS. Totalul emigranților temporari români, în acești 11 ani, se ridică, potrivit aceleiaşi surse, la 2.613.477 de persoane.
Un "boom" al valorilor emigrației, raportat la grupa de vârstă amintită, s-a înregistrata imediat după aderarea României la UE, când aproape 100.000 de români din categoria 0-19 ani au plecat în străinătate. Din anul următor, însă, cifrele au cunoscut o scădere considerabilă, până în anul 2014, când au atins valoarea de 28.787. De atunci, însă, tendința de creștere s-a reluat, și încă accelerat, ajungându-se, în 2017, la 40.476 de persoane.
De departe, însă, ponderea cea mai importantă este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 20-29 ani şi din grupa 30-39 ani.
"Migraţia ridicată în rândul tinerilor va avea ca efecte apariţia de probleme importante la nivelul pieţei forţei de muncă şi a sistemului de pensii în următorii ani. De asemenea, ia amploare şi fenomenul îmbătrânirii demografice cauzate de schimbările în structura pe grupe de vârstă a populaţiei", comentează autorii studiului.
Aceștia mai subliniază că și "în cazul emigranţilor definitivi se înregistrează o creştere substanţială de-a lungul celor 10 ani de după aderarea la Uniunea Europeană. De exemplu, în anul 2017, numărul emigranţilor definitivi a fost de 23.156 persoane, spre comparaţie cu anul 2007 când numărul acestora era de 8.830 persoane".