Abia lansat de Guvern, programul Junior Centenar nu este privit de toată lumea cu ochi buni. Părinți, dar și experți în economie au dubii cu privire la modul în care va decurge acesta și la avantajele sale pe termen lung. Argumentul invocat este că programul presupune blocarea unor sume, pentru o perioadă foarte lungă, în care statul se poate folosi de acești bani, însă nu și cei care îi depun. Pe de altă parte, economiștii spun că există riscul ca, la un moment dat, condițiile de derulare a programului să fie schimbate.
Programul presupune ca, la cel puțin 1.200 de lei economisiți pe an, pentru un copil, statul să acorde o primă de 600 de lei. În plus, acesta implică o dobândă de 3%.
Statul a deschis conturi în Trezorerie, pentru fiecare copil, în care părinții pot începe să depună bani. Pentru minorii aflați în grija autorităților, contribuțiile vor fi suportate de Guvern.
În total, de la 1 ianuarie, 4,17 milioane de copii au conturi deschise la Trezoreria statului.
În timp ce unii părinți privesc încrezători programul, alții preferă să opteze pentru alte variante de economisire. Pe piața privată, oferte în acest sector există deja de mai mulți ani.
„Adică, tu, de fapt, îţi blochezi nişte sume de bani vreme de foarte mult timp acolo, bani pe care tu ai putea spre exemplu să-i rulezi, să-i multiplici, să-i investeşti în altceva, cu randamente mult mai mari şi, practic, tu îţi blocheze aceste sume. Statul poate să vină să îţi spună la un moment dat: ştiţi, eu v-am promis aceste lucruri, dar nu am de unde să vă dau aceşti bani”, a avertizat profesorul de economie Cristian Păun, citat de Digi 24.
Viitorul acestui program depinde, în mare măsură, de cum va evolua economia, dar și de politicienii care vor veni la guvernare.
Între timp, părinții care intenționează să opteze pentru acest tip de economisire trebuie să știe că, odată depuși, banii nu mai sunt disponibili decât la majoratul copilului. Excepții se vor face numai în cazuri deosebite cum ar fi, de exemplu, o boală gravă.