Horia Georgescu, fost șef al Agenției Naționale de Intergitate, acuză că Înalta Curte de Casație și Justiție i-a refuzat accesul la anumite informații referitoare la dosarul în care, cu patru ani în urmă, s-a dispus arestarea sa preventivă.
La începutul lunii iunie, Horia Georgescu dezvăluia că judecătorul Ana Maria Trancă, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, ar fi ținut secret un document din dosarul său. "Aa aflat m aflat azi cu stupefacție că un document esențial din dosarul meu de la Curtea de Apel București a fost ținut secret de către judecătoarea Ana Maria Trancă, cea care a dispus, în total dispreț al legii, să mă condamne, după un lung șir de abuzuri la adresa mea. Documentul este un «plic lipit (secret)», care i-a parvenit judecătoarei Trancă pe 26 mai 2015, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, când eu eram în arest în dosarul judecat de Trancă. Ce conținea acel plic? Care era expeditorul real? De ce ar fi avut nevoie Trancă să primească un plic «secret»? Cum e posibil ca un document dintr-un dosar să fie «secret», adică să nu fie pus la dispoziția părților din dosar? Toate aceste întrebări care nu au un răspuns în acest moment nu fac decât să indice ca fiind și mai suspect comportamentul judecătoarei Trancă, un comportament oricum aberant de-a lungul întregului meu proces. Erau în acel «plic» indicații juridice? Erau acolo ordine transmise de la o instituție a statului? Era o strategie juridică de urmat? Părțile din acest dosar trebuie să aibă acces direct și neîntârziat la acel «plic lipit (secret)» care poate explica mizeriile făcute de Trancă și, mai mult, poate și trebuie să ducă la acțiuni împotriva unei judecătoare cât se poate de părtinitoare.
PS: Se întregește tabloul referitor la cum a ajuns dosarul meu «aleator» pe masa acestei judecătoare. Asta face obiectul unui dosar penal privind manipularea sistemelor informatice", susținea Horia Georgescu pe 4 iunie.
Acum, fostul șef ANI a venit cu noi dezvăluiri. Acesta acuză ÎCCJ că a refuzat să-i acorde accesul la informații pe care ar avea dreptul legal să le cunoască. "După ce am aflat ca există un plic secret, am solicitat prin avocat Înaltei Curți de Casație și Justiție fișa electronică completă din sistemul Ecris, a dosarelor în care s-a dispus arestarea mea preventivă în anul 2015. La acest document (fișă) se presupune că am acces nelimitat. conform legii, deoarece conține date tehnice (precum distribuția aleatorie și indici de dificultate), precum și documentele atașate dosarului. Am aflat de curând, din fișa electronică Ecris comunicată integral de Curtea de Apel București pentru procesul soluționat la fond, că a existat un plic secret ascuns părților din dosar. Din acest motiv, m-am adresat instanței supreme, ținând cont și de faptul că, acum, completul la care se află dosarul meu în faza de apel a solicitat Curții de Apel București documentul (plicul) în cauză. Un alt motiv a fost suspiciunea continuă că judecătorul ICCJ «aleatoriu desemnat», care a soluționat cererea de arestare preventivă, nu era tocmai imparțial , mai ales că mă aflam într-o relație conflictuală cu acesta (din perspectiva relațiilor profesionale pe care le-am avut de-a lungul timpului pentru instituțiile pe care le reprezentam fiecare și care judecător, în mod normal, moral, trebuia să se abțină; oricum, nu a făcut nimic altceva decât să copieze integral referatul DNA cu propunere de arestare preventivă).
Revenind la solicitarea adresată ICCJ, am primit un răspuns halucinant (sper să fie o greșeală) de la «Biroul de Informare și Relații Publice» care a efectuat verificări la secția penală și care, nici mai mult nici mai puțin, îmi răspunde că nu am acces la aceste date, după cum urmează în extras (precizez că Curtea de Apel București mi-a comunicat fișele electronice integral, în urma trimiterii aceleiași solicitări ca și în cazul ICCJ ):
«Fisele electronice complete de repartizare a dosarelor nr.1074/1/2015 si 1417/1/2015 nu sunt destinate publicitatii, acestea facand parte din categoria actelor cu caracter intern».
Cu alte cuvinte, nu am dreptul, deși legea mi-l dă, să știu cum a fost distribuit aleatoriu dosarul, ce documente au fost atașate și cum a fost calculat indicele de dificultate, ca să nu mai vorbesc de alte posibile surprize (plicuri secrete, de exemplu). În plus, din răspunsul instanței supreme constat că Curtea de Apel București a comis o infracțiune când mi-a comunicat date la care am dreptul legal (ce ironie...). Este clar, deci, ce proces «echitabil» am avut în faza de arestare preventivă cu judecătorul desemnat «aleatoriu». Dar adevărul ajunge la toți, până la urmă, e doar o chestiune de timp."
În aprilie 2015, Horia Georgescu era trimis în judecată de DNA, în stare de arest preventiv, acuzat de infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.
Procurorii susțineau că în 2018, acesta, alături de alte persoane care figurau ca inculpați în dosar, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, "au emis, în cazul a trei dosare (nr.13653/FFCC/2008, nr.26600/CC/2006 şi nr.8745/CC/2006) titluri de despăgubire, pe baza unor rapoarte de evaluare contrare Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi contrare prevederilor art.13, art.10 alin.6 şi 7 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei. Scopul acelor demersuri a fost supraevaluarea imobilelor menționate, ceea ce a adus un prejudiciu bugetului de stat şi a asigurat avantaje patrimoniale unor persoane, cesionari ai drepturilor litigioase".
Prejudiciul în dosarul respectiv era estimat de DNA la 84.588.304de euro (304.837.796 de lei).
În februarie 2018, Horia Georgescu a fost condamnat pe fond, de Curtea de Apel București, la patru ani de închisoare, pentru abuz în serviciu. Hotărârea nu este definitivă.
