Cu prilejul Zilei Mondiale fără Tutun, Ministerul Sănătății a dat publicității o statistică alarmantă despre cât de populare au ajuns țigările electronice și produsele din tutun încălzit printre adolescenți. Astfel, fenomenul fumatului de la vârste mici, deși în aparență a scăzut, în fapt s-a transformat și capătă amploare, de la an la an.
În România, ultimele studii realizate de Institutul Național de Sănătate Publică în colaborare cu OMS și CDC Atlanta, în perioada 2004 – 2018, citate de Ministerul Sănătății, arată o evoluție importantă a fenomenului fumatului în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor. Concret, în rândul adolescenților de 13-15 ani, s-a diminuat rata de scădere a consumului de țigări: în 2017 erau cu doar 8,3% mai puțini fumători curenți decât în 2013, în timp ce în 2013 fuseseră cu 30,3% mai puțini fumători curenți față de 2009.
"În același timp, adolescenții au început să fumeze țigări electronice astfel încât procentul elevilor care fumau curent țigări electronice a fost, în 2017, aproape egal cu cel al elevilor care fumau țigări ”clasice”: 8,2% respectiv 8,6%. Mai mulți băieți par să fumeze curent țigări electronice decât țigări obișnuite (10,1% versus 9,8%). In anul 2017 s – a constat că, dintre copiii care au încercat țigaretele electronice, mult mai mulți (53%) au ajuns să le folosească în mod curent, comparativ cu anul 2013 (37,8%).
În 2017, după doar un an de promovare, produsele din tutun încălzit erau deja cunoscute de o cincime (20,6%) din elevii de 13 – 15 ani, iar 3,1% din această categorie de vârstă afirmau că fumează astfel de produse în mod curent (în ultimele 30 de zile)", subliniază, însă situația prezentată de oficialii MS.
În rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 24 de ani, evoluția prevalenței fumatului de țigarete între 2010 și 2018 a înregistrat cea mai mare creștere, de 48,3%, în rândul acestei categorii de vârstă. Astfel, dacă în populația generală prevalența fumătorilor de țigarete a crescut cu 12,6% (de la 26,7% în 2011 la 30% în 2018), în rândul adulților tineri, 15-24 ani, a crescut de la 22,6% în 2011 la 33,5% în 2018.
"În concluzie, deși procentul adolescenților care fumează țigări este în ușoară scădere, acest beneficiu este contracarat de faptul că din ce în ce mai mulți copii și adolescenți de 13 – 19 ani încearcă și apoi fumează curent țigări electronice și produse din tutun încălzit", mai punctează reprezentanții MS.
Potrivit specialiștilor, consumul de nicotină în perioada adolescenței are consecințe negative semnificative mai ales din perspectivă cognitivă și comportamentală: "Adolescența este o perioadă-cheie pentru dezvoltarea creierului, iar nicotina afectează major circuitele cerebrale responsabile de învățare și de controlul atenției, și crește susceptibilitatea pentru comportamente adictive. Inhalată, nicotina induce dependență indiferent de produsul care o furnizează (țigară clasică, electronică sau încălzită), astfel că adolescenții care inhalează azi nicotină, fie și ocazional, au un risc considerabil crescut să devină adulți care consumă zilnic tutun".
În urmă cu puțin timp, RISE PROJECT a publicat o anchetă care dezvăluia că 18.000 de minori din România consumă zilnic produse din tutun încălzit, iar fenomenul a amploare susținut și de strategia producătorilor. Jurnaliștii dădeau ca exemplu faptul că astfel de produse ajunseseră să fie promovate inclusiv ca dispozitive medicale (VEZI DETALII).
Foto ilustrație (captură Youtube)