Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Schengen Boicotul Austriei
Categorie: Știri naționale

 

• Imediat după votul negativ și respingerea României de la aderarea la Sapțiul Schengen, românii au reacționat.
• De la comentarii pe rețelele de socializare, până la îndemnuri de a boicota firmele austriece de pe teritoriul țării, toată lumea a reacționat.
• Totuși, care ar fi urmările concrete ale unui boicot total al Austriei.

Imediat după votul negativ la cererea de derare a României la spațiul Schengen, românii au reacționat. Mii comentarii au apărut pe contul cancelarului Austriei, Karl Nehammer, după ce acesta a postat un mesaj în care își argumentează refuzul de a vota pentru extinderea spațiului Schengen în România și Bulgaria, invocând afluxul de migranți ilegali. „În doar câteva zile ai reușit să devii cea mai urâtă și dezgustătoare persoană pentru poporul român. Din păcate gândești prea puțin și nu realizezi că poziția ta servește doar intereselor Rusiei. Au sabotat UE și valorile ei”, „Dragă cancelare, Azi la Nădlac a avut loc un accident mare de camion. Toți acești șoferi trebuie să aștepte chiar și 24 de ore doar pentru că se comportă complet aroganți în privința extinderii Schengen. Pe scurt, ești un Putin foarte, foarte mic!”, „Suntem mii de femei românce care fac naveta în Austria în fiecare lună, controale la frontieră și timp pierdut de fiecare dată! Gândește-te și la noi, avem destul stres!” „Boicot total pentru produsele Austriece”. „Domnu' cancelar schimba-ti poziția. Dacă nu, vom trimite la negocieri asul din mânecă. Șoșoacă...” sunt doar câteva dintre reacțiile românilor.

Imediat, a început și un val de îndemnuri pe rețelele de socializare, pentru boicotarea Austriei. Retragerea banilor din conturile băncilor cu capital austriac și refuzul de a mai alimenta de la benzinăriile austriece au fost primele măsuri. Ieri, un fermier din Arad, care rula 25 de milioane de euro anual printr-o bancă austriacă, a declarat că nu va mai alimenta de la benzinăriile austriece. Unul dintre cei mai mari producători de mezeluri din ţară a anunţat, după aflarea rezultatului de la Bruxelles, că nu va mai prelungi niciun contract cu firme care au acţionariat austriac.

Clubul CS Universitatea Craiova a anunţat joi un „boicot total” al companiilor austriece partenere, ca urmare a votului Austriei în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne cu privire la admiterea României în Schengen. „Începând din această lună, clubul îşi va muta conturile de la banca cu acţionariat austriac Raiffeisen Bank, iar alimentarea cu combustibil şi consumabile a parcului auto al Ştiinţei nu se va mai realiza în staţiile OMW-Petrom. Totodată, începând de anul viitor, tradiţionalul cantonament de vară al leilor nu se va mai face în vreo staţiune montană din Austria, ci într-o altă ţară europeană care are condiţii de pregătire similare. Din punctul nostru de vedere, aceste companii, dar nu numai ele, sunt părtaşe la politica absurdă şi discriminatorie la adresa românilor şi a României, promovată de statul austriac în aceste zile. Sperăm ca demersului nostru să i se alăture întreaga suflare fotbalistică românească pentru că, astăzi mai mult ca oricând, trebuie să arătăm că suntem suficient de maturi din punct de vedere instituţional pentru a nu mai acţiona după dictonul: 'Capul plecat, sabia nu-l taie!'”, a postat Universitatea Craiova pe Facebook.

Până și autointitulatul rege al rromilor, Dorin Cioabă, a reacționat pe Facebook, spunând că Austria va plăti pentru ce a făcut țării noastre, făcând referirte la celebra știre cu lebedele mâncate de rromi. „Vor fi numai pene de lebădă în toată Austria pentru ce au făcut României. Au cautat-o cu lumânarea. Romii mei, nu puteți să le aduceți în țara lebedele pentru că nu suntem în Schengen, dar le vom servi la ei acasă. S-au pus cu cine nu trebuie. Asta le va durea cel mai tare”, a scris Dorin Cioabă pe Facebook.

Îndemnurile de boicot au continuat cu refuzarea vacanțelor la schi în țara care a spus „nu” României: „Da, am de gând să boicotez și cred că va avea efect boicotul turistului român pentru că lovește direct la buzunarul electorului austriac. Demnitate și coloană vertebrală domnilor. O sa zică unii că ce contează boicotul dacă în locul nostru vin în număr mare turiștii ruși? Ei nu-i chiar așa domnilor!! În număr mare avem impact mai mare”, este mesajul unui român pe grupul de Facebook Ski România.

Politicienii au reacționat și ei în spiritul boicotului

Rareş Bogdan îndeamnă la boicot după ce Austria a votat împotriva aderării României la Schengen: „Olanda nu a votat împotriva noastră, a votat doar Austria, într-un mod incalificabil. Din momentul acesta îi rog pe români şi autorităţile statului să acţioneze în consecinţă. Doresc ca toate companiile de stat, începând cu Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica, Electrica, şi toate companiile care au conturi la Erste şi la Raiffeisen să închidă de urgenţă conturile şi cardurile bancare”, spunea aseară europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, la România TV.

Ministrul Turismului, Daniel Cadariu a îndemnat românii să își găsească alte destinații turistice pentru ski. „Știm cu toții că nu numai în Austria sunt condiții ideale pentru schiat. Sunt astfel de condiții, poate în unele cazuri și mai bune, și în Elveția, Italia, Franța, Germania", a declarat el. Caradriu a afirmat miercuri, la Digi 24, că media numărului de turiști români în Austria este de 370.000, iar anul trecut, când au existat restricții din cauza pandemiei, au fost 290.000. Prin comparație, numărul de turiști care vin din Austria în România nu depășește 40.000. În acest an, potrivit statisticilor din primele 10 luni, din cei 1,3 milioane de turiști străini, doar 30.000 sunt din Austria.

Robert Sighiartău, deputat și Secretar General al PNL, a scris că „ va trebui să începem să vorbim mai mult despre corupția din Olanda. Despre traficul de carne vie, despre portul Rotterdam și mafia de acolo, despre cum se vând droguri de mare risc pe la colțurile strădulețelor din Amsterdam”.

Alți politicieni și cetățeni au propus fie boicotate companiilor olandeze și austriece, să fie controlate intensiv de către autoritățile de profil și, în general, să fie șicanate, titrează presshub.ro.

Și Ambasadoarea Austriei la București a fost convocată la MAE care consideră atitudinea Vienei împotriva aderării României la Schengen inadmisibilă, nejustificată și inamicală. Aceasta va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.

De asemenea, ministerul condus de Bogdan Aurescu a transmis ambasadoarei „protestul ferm față de acuzațiile exprimate de autoritățile austriece cu privire la așa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmații care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea. (…) Invocarea de către partea austriacă a problemei creșterii fluxului migraționist, ca justificare a opoziției față de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă și injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenția Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraționistă și nu este o sursă de mișcări secundare migraționiste”, este reacția MAE.

CITEȘTE ȘI: România nu intră în Schengen. Austria și Olanda au votat împotrivă

Astăzi, România și-a rechemat ambasadorul Emil Hurezeanu de la Viena, ceea ce înseamnă un pas înapoi în relațiile bilaterale cu această țară europeană.

De ce este o idee proastă sabotarea firmelor din cauza Schengen

Totuși, în ce măsură boicotarea companiilor olandeze și austriece ar ajuta țara noastră în cursa sa pentru spațiul Schengen?
Expertul Forum Ana Otilia Nuțu susține că „dacă Austria se opune deciziei privind Schengen, soluția nu e să hărțuim firmele austriece, ci să vedem ce dosare politice importante pentru statul austriac sunt discutate la Bruxelles și să negociem pe baza acestora. „Vreți votul nostru, vrem și noi votul vostru”, titrează presshub.ro.

Oricât ați fi de enervați pe OMV, Schweighofer sau alții, nu ne apucăm de haiducii ilegale de tipul „hai să-i naționalizăm pe nenorociți” sau „le trimitem procuratura pe cap” ori „să-i hărțuiască ANAF”. Chestia asta:
1) se cheamă haiduceală, racketeering sau alte practici mai comune în Rusia decât la noi, căci, slava Domnului, suntem totuși stat de drept sau așa pretindem că suntem;
2) au efect mai curând asupra economiei românești decât asupra deciziei politice din Austria;
3) la probleme politice și de diplomație, răspunsul e politic și de diplomație, că nu suntem la grădiniță și asta-i frumusețea din a face parte dintr-un club: toți membrii clubului au un cuvânt de spus, câtă vreme știu bine regulile jocului;
4) dacă avem alte probleme cu firmele în cauză, se abordează în cu totul alt context, nu ca șantaj pentru Schengen. Să zicem că firma austriacă X a furat sau a defrișat sau a șpăguit sau a încălcat vreo altă lege și există dovezi pentru asta, dar o lăsăm în pace dacă intrăm în Schengen?”, spune expertul.

Economistul Bogdan Glăvan susține, pentru aceeași sursă, că reprimarea firmelor austriece poate fi o metodă eficientă de schimbare a atitudinii Austriei în privința aderării României la Schengen, însă este o metodă foarte costisitoare pentru România. Politica înțeleaptă este cea care maximizează costurile asupra celeilalte părți, în vreme ce le minimizează pe cele asupra ta. „Atitudine înțeleaptă este de a identifica propriile obiective ale Austriei și de a lega interesul nostru național de aderare la Schengen de respectivele interese ale Austriei”, spune economistul.

Cristian Păun, profesor universitar în Relații Economice Internaționale susține că „Noi contăm mai puțin pentru Austria sau Olanda. Ei însă contează mult mai mult pentru noi. Nu te poți răzbuna pentru o acțiune politică, a unui guvern dintr-o țară, inițiind acțiuni contra unor entități private sau a unor cetățeni de origine austriacă. În primul rând că, în cele mai multe cazuri (dacă nu în toate) nu există nicio legătură între companii sau persoane private și o astfel de decizie politică.
În al doilea rând, a face așa ceva contravine unor principii pe care se bazează întregul proces de integrare europeană și nu numai. În al treilea rând, să nu uităm că România este în continuare o economie mică, la periferia UE. Și asta ni se datorează exclusiv nouă, nu Austriei sau altei țări. În continuare avem probleme de rezolvat, multe semnalate inclusiv de Austria. O astfel de măsură s-ar întoarce rapid împotriva noastră și ar fi deosebit de păguboasă. Noi contăm mai puțin pentru Austria sau Olanda. Ei însă contează mult mai mult pentru noi și pentru prosperitatea noastră. Nu am mișcat aproape nicio poziție a României în bine nici privind corupția, nici privind birocrația și nici privind statul de drept. Suntem tot acolo de vreo 15 ani și la mare distanță și de Olanda și de Austria. Îngrijorările lor cu privire la cât de serioși și credibili suntem în a păzi vreo 2000 de km de graniță externă a UE sunt perfect legitime”.

Ce se mai poate face?

Potrivit unor surse apropiate de discuțiile la nivel european, cel mai realist moment pentru o decizie favorabilă României ar putea fi la Consiliul JAI în primăvară.

Subiectul ar putea fi discutat și la Consiliul European, de săptămâna viitoare, unde se poate stabili o poziție favorabilă României, însă acesta nu o poate impune și ministrilor JAI. Teoretic, ar putea fi convocat un consiliu extraordinar, însă având în vedere obiecțiile Austriei este un pic probabil ca lucurile să se schimbe, au precizat pentru HotNews.ro aceleași surse.

Ce contează în acest moment este sprijinul Comisiei Europene, al statelor din Schengen și promisiunea președinției suedeze care și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Schengen.

Importante sunt și alegerile regionale din Austria de la finalul lui ianuarie, iar unele voci susțin că de aici și poziția total inflexibilă a cancelarului Karl Nehammer.

Austria a blocat în Consiliul JAI de joi aderarea României la Schengen. Olanda, care s-a opus aderării Bulgariei a votat și ea împotrivă deoarece votul s-a dat „la pachet” pentru cele două țări.

Surse: hotnews.ro, economica.net, presshub.ro

CITEȘTE ȘI: Schengen: Jocurile de putere ale voturilor și urmările lor pentru Uniunea Europeană

 

Back To Top