• Peste 3.500 de motocicliști au murit în accidente rutiere în 2020, la nivel European, din care 100 în România.
• Federațiile de motociclism transmit Administrațiilor europene și naționale că a venit timpul să fie luate măsuri.
• Care sunt propunerile organizațiilor și ce se poate face concret.
Peste 3.500 de motocicliști au murit în accidente rutiere în 2020, din care 100 în România. Asociațiile de motociclism propun măsuri.
FEMA - Federația Europeană a Asiciațiilor de Motocicliști și FIM – Federația Internațională de Motociclism fac apel la Comisia Europeană, Parlamentul European, guvernele și parlamentele naționale și autoritățile rutiere din Europa:
- să includă motocicliștii în politicile lor de mobilitate și siguranță rutieră,
- să construiască drumuri mai sigure și să le întrețină,
- să îmbunătățească educația și pregătirea (atât pre- și post-examinare) motocicliștilor în care acestora nu le sunt predate doar abilitățile și cunoștințele necesare, ci și atitudinea mentală de a conduce defensiv și conștientizarea expunerii la riscuri;
- să stabilească standarde pentru îmbunătățiri tehnice ale motocicletelor și creșterea vizibilității motocicliștilor prin utilizarea luminilor suplimentare;
- să faciliteze campanii de informare eficiente care să promoveze purtarea căștilor, utilizarea echipamentului de protecție și comportamentul preventiv. De asemenea, sunt necesare și campanii de conștientizare a șoferilor cu privire la interacțiunea cu motocicliștii în trafic.
Organizația motoADN – Asociația pentru Dezvoltarea Națională motociclismului în Romania – în calitate de membru al FEMA din 2019 se implică și susține implementarea locală a acțiunilor europene pe tema motociclismului.
Semnatarii declarației la nivel European sunt: Jesper Christensen - Director of the Mobility Commission al FIM - Fédération Internationale de Motocyclisme, Dolf Willigers - General Secretary al FEMA - Federation of European Motorcyclists’ Associations, iar declarația este susținută la nivelul României de către Răzvan Pavel – președinte motoADN - Asociația pentru dezvoltarea națională a motociclismului.
Nesiguranță rutieră la nivel European pentru motocicliști
Cifrele privind siguranța rutieră publicate recent de Comisia Europeană sunt îngrijorătoare pentru motocicliști.
Deși numărul accidentelor mortale a scăzut de-a lungul anilor cu 12% (ca urmare a creșterii numărului de motocicliști), în 2020, în Uniunea Europeană și țările AELS, 3.042 de motocicliști și 495 de conducători de mopede au murit ca urmare a accidentelor rutiere.
În România, cifrele furnizate de Poliție referitoare la accidente moto indică 92 de morți şi 470 răniţi grav în 2020, similar cifrelor din 2021 (99 de morți și 331 răniți grav). Detalii găsiți în articolul din Revista motoADN.
Dincolo de drama umană, acest aspect înseamnă și costuri mari pentru comunitate. Potrivit SWOV [1], costurile sunt de aproximativ 6,5 milioane EUR pentru fiecare deces rutier și 0,7 milioane EUR pentru rănirea gravă. Numai pentru decese, aceasta înseamnă un cost de aproape 23 de miliarde EUR pentru societate. Prin urmare, banii și efortul investiți în siguranța rutieră nu sunt costuri, ci investiții în salvarea de vieți, calitatea vieții și reducerea costurilor pentru societate.
La nivel european, ponderea motocicliștilor decedați în comparație cu toate decesele din accidente rutiere a crescut de la 14% la 16%.
Pentru conducătorii de mopede, ponderea este una constantă, de 3% (din 2011 până în 2020) pentru decese și în scădere de la 7% la 5% pentru victime grav rănite.
CITEȘTE ȘI: SONDAJ: UTILIZATORII DE TROTINETE, MAI PERICULOŞI ÎN TRAFIC DECÂT BICICLIŞTII SAU MOTOCICLIŞTII
În această perioadă, a crescut numărul motocicletelor, iar cel al mopedelor a scăzut.
Există diferențe mari de la o țară la alta, la fel cum există diferențe mari în ceea ce privește formarea, educația, proiectarea, construirea și întreținerea infrastructurii rutiere și aplicarea legii. Vedem o relație între aceste elemente și numărul de decese cu accidente care implică motocicliști. Informații mai detaliate despre acestea pot fi găsite pe site-ul Comisiei Europene AICI.
Motivele lipsei de siguranță rutieră pentru motocicliști
În Raportul tematic privind siguranța rutieră pentru motocicletele din cadrul Observatorului European pentru Siguranța Rutieră (ESRO), care a fost publicat în ianuarie 2023, sunt oferite mai multe explicații. Iată câteva dintre acestea:
- Motocicliștii nu sunt observați în trafic de multe ori,
- Infrastructura are probleme care favorizează producerea de accidente rutiere,
- Începătorii în motociclism nu au, adesea, experiența și pregătirea necesare pentru a face față diverselor situații de trafic. Grupele de vârstă 20-24 și 25-29 sunt preponderent reprezentate în statisticile deceselor.
Reprezentanții FEMA – Federația Europeană a Asociațiilor de Motocicliști, din care face parte și motoADN ca reprezentantă a României, declară: „În opinia noastră, accentul pus pe siguranța rutieră pentru șoferii de mașini este adesea în detrimentul participanților la trafic mai vulnerabili, inclusiv motocicliștii. Numărul mare de accidente care se soldează cu decese și răni grave este un indiciu că mai sunt multe de făcut. Anumite măsuri sunt deja stabilite prin includerea motocicliștilor în Directiva de management al siguranței infrastructurii rutiere, în unele elemente în Regulamentul general de siguranță și includerea motocicletelor în standardele de testare ale Regulamentului ONU 157 (Automated Lane Keeping Systems, ALKS), îmbunătățirile tehnice, precum ABSul și interzicerea vânzării de echipamente moto care nu sunt testate pentru a se conforma cu standardele minime europene.
Există încă mult loc de îmbunătățire în ceea ce privește pregătirea și educația rutieră, tehnologia utilizată în conceperea motocicletelor, utilizarea și calitatea echipamentelor individuale de protecție (EIP) și, în special, infrastructura rutieră. În experiența noastră îndelungată, siguranța rutieră a motocicliștilor nu primește suficientă atenție din partea legislatorilor și a autorităților la nivel național și european, în ciuda utilizării în creștere a motocicletelor pentru navetă, muncă și petrecere a timpului liber.”
Răzvan Pavel, președinte al Asociației motoADN: „Semnalul de alarmă tras de federațiile europene de motociclism sunt cu atât mai importante acum, la început de sezon moto, când și în România crește semnificativ riscul de accidente rutiere în care sunt implicați motocicliști și conducători de scutere. Obiectivul asociației noastre este acela de a dezvolta motociclismul în România și știm că cel mai important pas este să creștem gradul de siguranță rutieră pentru această categorie de participanți la trafic. Dincolo de dramele umane care vor fi evitate, așa vom convinge tot mai mulți șoferi să facă trecerea la mersul pe două roți motorizate, ajutând astfel și traficul aglomerat și mediul poluat.”
Strategie de mobilitate urbană pe două roți
În susținerea acestui demers european la nivel național, motoADN solicită guvernaților suport în implementarea unei strategii naționale de dezvoltare a mobilității urbane pe două roți motorizate (motociclete și scutere). În continuare, asociația dezvoltă în 2023 o campanie de educație rutieră dedicată atât motocicliștilor, cât și celorlalți participanți la trafic, menită să facă mersul cu motocicletele și scuterele mai sigur în România.
Asociația motoADN a elaborat și o propunere de strategie de mobilitate urbană pe care a înaintat-o deja autorităților.
În toate monitorizările de trafic făcute în Municipiul București, procentul autoturismelor cu 1 sau 2 ocupanți se situează între 65% si 80%, acestea deplasându-se la o viteza medie de 8-14 km/h pe o distanță medie de cca 11 km. În ambuteiaje se pierde, în medie, 48% din timpul necesar călătoriei.
Specialiștii în analiza și modelarea traficului estimează, atunci când vorbesc despre mobilitate urbană că, în următorii 2-3 ani, vom asista la blocaje majore ale traficului.
Și totuși, analizând experiența altor orașe mari și aglomerate, identificăm soluții cu aplicare imediată, care nu necesita bugete mari sau lucrări de amploare. Este de notorietate studiul despre mobilitate urbană făcut în Londra unde, în perioada 1997 – 2007, utilizarea Scuterelor, Mopedelor și Motocicletelor a crescut cu 40%, iar nivelul ambuteiajelor s-a redus în paralel cu creșterea numărului de locuitori și a valorilor de trafic.
Propunerea Asociației motoADN urmărește atingerea următoarelor rezultate, împărțite pe trei direcții strategice și anume:
A. Încurajarea folosirii motocicletelor și scuterelor și a renunțării la folosirea autoturismelor;
B. Comunicare și siguranță rutieră în traficul urban;
C. Protejarea orașului- limitări și reglementări.
Rezultatele pozitive pe cele trei direcții strategice de mai sus vor genera un impact important la nivelul capitalei, impact ce poate fi analizat din urmatoarele puncte de vedere, care se pot îndeplini cumulativ:
• Impact financiar în bugetul local – impactul asupra bugetului este minimal deoarece majoritatea propunerilor din prezenta strategie utilizează infrastructura rutieră existentă și nu necesită investiții mari pentru stimularea trecerii de la utilizarea autoturismului la utilizarea scuterelor, mopedelor si motocicletelor.
• Impact asupra mobilității – asigură o creștere a fluenței traficului și o reducere a congestiei rutiere.
Astfel într-un studiu făcut în anul 2001, în Belgia, „Transport & Mobility Leuven” se demonstrează matematic că, prin înlocuirea a 10% din autoturisme cu scutere și motociclete, timpul total în ambuteiaje scade cu 40%, iar prin înlocuirea a 25% dintre acestea, timpul pierdut în ambuteiaje scade către 0!
• Impact asupra mediului – asigură un impact negativ minim asupra calității aerului. Astfel, utilizarea de scutere, mopede și motociclete omologate după ultimele norme euro (euro 3 și euro 4) are un impact asupra calității aerului mai mic decât al autoturismelor electrice și hibride – explicația acestui rezultat fiind faptul că masinile, indiferent de sursa de energie au încă o emisie mare de particule mici ce rămân în suspensie, în principal din uzura anvelopelor și a frânelor, particule ce afectează sănătatea locuitorilor din mediul urban – așa cum este prezentat într-un studiu publicat în iunie 2019 în Franța de către Agenția Franceză pentru Sănătate și mediu – ANSAS.
Prezenta strategie este realizată de Asociația motoADN în baza analizelor și studiilor proprii împreuna cu informațiile puse la dispoziția asociației de către Federația Europeana a Asociațiilor de Motocicliști – F.E.M.A., Organizație Europeana partener al Comisiei Europene în ceea ce privește analiza și feedback ul comunității de motocicliști din Europa.
F.E.M.A împreună cu F.I.M – Federația internațională de motociclism, sunt cei doi stâlpi ai motociclismului european reprezintând atât latura de hobby prin FEMA cât și latura sportivă prin FIM.
Misiunea asociației motoADN este aceea de a promova, proteja și încuraja motociclismul în România. motoADN militează pentru recunoașterea oficială a motociclismului drept o modalitate de transport ieftină, eficientă și practică, accesibilă oricui, accentuând totodată contribuția sa la reducerea congestiei din traficul urban și de pe drumurile naționale.
Printre proiectele pentru care motoADN este conscută se află propunerea de introducere, din 2020, a programului Rabla MOTO – pentru motociclete și scutere noi și implicarea în stabilirea formulei finale a proiectului primăriei București privind taxa de mediu, astfel încât acesta să nu afecteze motocicliștii români.
Proiectele asociației sunt susținute de parteneri din industria moto și nu numai, BMW Motorrad România fiind Partener Strategic al acestora și Groupama Asigurări Partener de Mobilitate.
CITEȘTE ȘI: SMAEB 2023. SALONUL DE MOTOCICLETE - ÎNTRE 21 ȘI 23 APRILIE, LA ROMEXPO
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
