• 40 de inspectorate școlare din cele 42 s-ar desființa dacă ordonanța de urgență cu măsuri de reducere a cheltuielilor ar fi aplicată și în Educație, atrage atenția deputatul Szabo Odon, vicepreşedintele Comisiei de învăţământ din Camera Deputaților.
• La fel se va întâmpla cu toate centrele judeţene de excelenţă și cluburile sportive şcolare din România, iar peste jumătate din şcoli şi-ar pierde personalitatea juridică.
Ordonanţa privind reducerea cheltuielilor bugetare, respectiv partea referitoare la desfiinţarea instituţiilor cu sub 50 de angajaţi, ar afecta domeniul Educaţiei: aproape toate inspectoratele școlare ar urma să fie desființate în pragul celei de-a doua sesiuni de Bacalaureat și peste jumătate din şcolile din România riscă să-şi piardă personalitatea juridică, a declarat pentru Agerpres vicepreşedintele Comisiei de învăţământ din Camera Deputaților și viceliderul deputaţilor UDMR, Szabo Odon.
“Eu sper ca această Ordonanţă să nu fie activă sau folosită în zona Educaţiei, întrucât nu se poate folosi de exemplu acea parte în care se spune că dacă nu ai 50 de angajaţi atunci se desfiinţează instituţia respectivă”, a mai declarat deputatul. Multe școli sub 50 de angajați sunt unice la nivel de comună, ceea ce intră în contradicție cu Noua lege a Educaţiei Naţionale care spune că în fiecare unitate administrativ teritorială trebuie să existe cel puţin o unitate de învăţământ cu personalitate juridică, pentru că altfel creşte abandonul şcolar în general, rata acestuia fiind oricum destul de ridicată în prezent.
În prezent, Legea educației nr. 1 din 2011, în vigoare, prevede la articolul 19, alineatul 1, că sunt unități de învățământ cu personalitate juridică cele:
- cu minimum 300 de elevi;
- cu minimum 300 de elevi, preșcolari și antepreșcolari;
- cu minimum 150 de preșcolari și antepreșcolari;
- cu minimum 100 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor, preșcolarilor și antepreșcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică”, potrivit legii.
În noua lege a Educației pentru învățământ preuniversitar, legea 198 din 2023, care va intra în vigoare pe 2 septembrie, apare la articolul 16, alineatul 1, că „unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel:
a) cu minimum 300 de elevi;
b) cu minimum 300 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;
c) cu minimum 140 de preșcolari și/sau antepreșcolari;
d) cu minimum 120 de antepreșcolari;
e) cu minimum 80 de elevi, în cazul unităților de învățământ liceal tehnologic care școlarizează exclusiv în sistem dual;
f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special;
g) cu minimum 100 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal”, alături de încă trei alineate cu excepții.
CITEȘTE ȘI: ACTIVITĂȚI GRATUITE PENTRU COPIII DIN RÂFOV, MIERCURI, ÎN CADRUL NOII EDIȚII A ȘCOLII DE VARĂ
Problema inspectoratelor școlare
O altă problemă semnalată de Szabo Odon se referă la faptul că 40 din cele 42 de inspectorate şcolare din țară au sub 50 de angajaţi, fiind deci în pericol de desfiinţare prin ordonanța reducerii cheltuiuelilor bugetare.
“Practic, ar trebui să desfiinţăm inspectoratele şcolare care răspund de organizarea Bacalaureatului – avem Bacalaureat de toamnă tocmai în aceste zile – organizarea evaluărilor naţionale, mişcarea personalului didactic şi aşa mai departe. În plus, în momentul de faţă, avem o problemă inclusiv cu PNNR-ul. În PNRR se scrie foarte clar că trebuie să înfiinţăm birourile judeţene ale ARACIP, care pe noua lege a Educaţiei Naţionale va prelua o parte din atribuţii ale inspectoratului – inspecţiile tematice şi inspecţiile speciale – şi va avea o atribuţie la nivel judeţean. Dacă această reglementare ar interveni, i-ar obliga să fie înfiinţate cu cel puţin 51 de persoane, deşi nu ar fi nevoie de atâtea persoane”, a arătat deputatul.
Potrivit acestuia, în sistemul educaţional, în urma adoptării prin consens politic a Legii Educaţiei, numărul de copii în clasă a fost scăzut, inclusiv al celor de copii cu nevoi educaţionale speciale, ceea ce presupune noi posturi în sistemul de învăţământ, potrivit Agerpres.
El a amintit totodată de Programul Naţional de Creşe, prevăzut în PNRR, prin care se vor construi 200 de creşe noi în România, ceea ce presupune crearea unor noi posturi pentru personalul acestora.
“Se înfiinţează circa 25.000 de noi locuri în creşe în România, în perioada următoare, care nu pot funcţiona fără personal. Deci dacă îngheţăm practic şi desfiinţăm posturi, atunci nu vor fi acoperite aceste 25.000 de locuri noi în creşe. În sistemul de educaţie este o lipsă în momentul de faţă a personalului. Nu poţi desfiinţa posturile vacante. (…) Nu va avea cine să intre la catedră de la 1 septembrie. Deci sunt o serie de probleme care trebuie privite cu alţi ochi decât “un alt sistem bugetar”. Învăţământul are propriile probleme”, a subliniat Szabo Odon.
Deputatul a mai atras atenţia că majoritatea şcolilor mici se află în mediul rural. De asemenea, ar fi în pericol de desființare școlile minorităților, care sunt mici, dar și centrele de excelență care au sub 50 de angajați.
Mai multe pe: edupedu.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
