• Un studiu recent realizat de Academia de Studii Economice arată că servicii medicale importante, ca hemodializa, radioterapia sau investigațiile PET-CT, sunt aproape în întregime efectuate în clinici private.
• Unele date importante ale studiului contrazic cifrele oficiale ale INS.
Un studiu realizat de Academia de Studii Economice, la solicitarea furnizorului privat de sănătate Regina Maria, oferă un tablou detaliat al cheltuielilor de sănătate în România și surselor de finanțare, explorând și modul în care resursele sunt alocate în diferite sectoare ale sistemului de sănătate.
Doar o treime din populația României (mai puțin de 7 milioane de români) contribuie la sănătate. 10 milioane de asigurați nu plătesc, existând 19 categorii sociale exceptate.
Din fiecare 100 de lei cheltuiți cu sănătatea în România, 30 sunt plătiți direct din buzunarul pacienților, deși până acum INS spunea că doar 20,5% sunt plăți directe.
CITEȘTE ȘI: „Sănătate pentru sate”: 100 de prahoveni au primit consultații medicale gratuite
„La INS este un estimat grosso modo cu foarte multe lacune”, explică medicul Dragoș Garofil, unul din autorii studiului, într-un dialog cu HotNews.
„Este pentru prima oară când s-au putut rafina datele, având inclusiv informații de la ANAF pe farmacii ca să vedem raportul real dintre stat și privat în sistemul de sănătate”, a susținut și conf. univ. dr. Tănase Stamule, unul dintre autorii de la ASE. „Studiul nu favorizează nici sistemul public, nici pe cel privat, el a avut în centrul său interesul pacientului”, adaugă el.
Cheltuielile cu sănătatea sunt în continuare mici, dar au crescut peste media creșterii în UE
În 2023, cheltuielile totale cu sănătatea în România au reprezentat aproximativ 6,18% din PIB-ul țării: în sumă absolută, aproximativ 20 de miliarde de euro, sau 99 miliarde de lei.
„Aici suntem detașat ultimii din Europa”, spune Dragoș Garofil, unul dintre autorii studiului, chirurg la Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr Carol Davila”, pentru Hotnews.ro.
Cheltuielile cu sănătatea au fost mereu mai mici în România decât în UE. Totuși, „în ultimii opt ani, ele au crescut cu peste un punct procentual din PIB, fiind vizibil un proces de reducere a decalajelor”, argumentează autorii studiului, un grup de profesori și conferențiari de la ASE, alături de medicul Dragoș Garofil și consultantul în politici de sănătate Radu Comșa.
De unde vin banii pentru sănătate
Contrar mitului că principalele cheltuieli cu sănătatea vin din contribuțiile la asigurările sociale de sănătate – CASS și percepției publice că aceste contribuții sunt „prea mari”, aceste surse au reprezentat mai puțin de jumătate din finanțarea sănătății în 2023 (43%), arată raportul citat.
Îngrijorător, a doua mare parte din cheltuielile cu sănătatea sunt plățile direct din buzunarul pacienților, estimate la 30% din total, ceea ce demonstrează insuficiența finanțării publice.
Plățile directe depășesc sumele care vin din bugetul de stat, alocate prin:
- Ministerul Sănătății
- Celelalte ministere care administrează rețele sanitare proprii: MAPN, Ministerul Justiției, MAI, Ministerul Transporturilor, Ministerul Justiției, SRI și Academia Română.
Cât de mult plătesc pacienții din buzunar, dar și de unde decurg diferențele față de datele de până acum, de la INS
Potrivit studiului, din 100 de lei cheltuiți în sănătate, pacienții plătesc 30 de lei direct din buzunar.
„În urma analizelor, credem că 30% e mai aproape de adevăr decât acel 20,5% pe care îl dă INS, care utilizează ancheta bugetelor de familie, și noi am încercat ne uităm la microdatele lor, sunt inutilizabile. De fapt, la INS este un estimat grosso modo cu foarte multe lacune”, explică medicul Dragoș Garofil, unul din autorii studiului.
El crede că acest procent mare al plăților directe din buzunarul pacienților se datorează bugetului insuficient al CNAS.
„Dacă bugetul casei ar crește la 100 miliarde, de exemplu, cum ar trebui să crească, acel 30% ar scădea”, explică medicul pentru HotNews.
Bugetele locale dau numai 1% din cheltuielile pentru sănătate din România
De la bugetul de stat au venit o cincime din cheltuielile totale cu sănătatea în România anului 2023.
Și autoritățile locale joacă, în teorie, un rol în finanțarea sănătății prin mai multe mecanisme:
acestea administrează 270 de spitale publice, cărora trebuie să le asigure funcționarea
pot co-finanța programe naționale sau europene de dezvoltare a infrastructurii medicale
ar trebui să finanțeze programe de promovare a sănătății publice în comunitate și de asistență medicală comunitară.
Totuși, în 2023, finanțarea din bugetele locale a reprezentat numai 1% din cheltuielile totale cu sănătatea în România, ceea ce arată că majoritatea administrațiilor locale s-au implicat foarte puțin în sănătatea publică.
Cum se împart 100 de euro cheltuiți în sistemul de sănătate
Pe scurt, la fiecare 100 euro cheltuiți cu sănătatea în România:
43 de euro vin din CASS
30 euro sunt dați direct din buzunarele pacienților
20 de euro de la bugetul de stat
4,5 euro din taxa clawback - aplicată industriei la medicamentele compensate
1 euro de la primării și consilii județene
și ceva mărunțiș (sub 1 euro) de la asigurările private sau abonamentele medicale.
Pe ce cheltuim la nivel național
Spitalele din România înghit tradițional cele mai mari sume din cele cheltuite cu sănătatea. Acest lucru este valabil și în 2023 (spitalele au primit peste un sfert din total), dar sunt și schimbări subtile:
au scăzut cu 14% spitalizările continue în spitalele publice;
finanțarea medicinei de familie a crescut cu 45% în perioada 2019-2023
cheltuielile cu ambulatoriul de specialitate s-au dublat în 2023 față de 2019.
Aceste tendințe pot indica mici progrese în direcția prioritizării prevenției și screeningului.
Rămân diferențe mari între prevenție și intervenție
Chiar dacă sunt avansuri în prevenție și screening, cifrele absolute arată o discrepanță uriașă între spitale și asistența medicală primară. Medicina de familie a primit 3,7 miliarde de lei în 2023, pe când doar spitalele publice au încasat peste 25 miliarde de lei în același an. Adică de 7 ori mai mult.
Aproape jumătate (46%) din cheltuielile cu sănătatea din FNUASS (fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate), adică 25,771 miliarde de lei, au fost îndreptate către furnizori privați de servicii medicale (inclusiv farmacii).
Peste 80% din radioterapie și 90% din investigațiile PET și CT se fac la privați
Anumite domenii sunt mai privatizate decât altele. Astfel, din cheltuielile decontate de stat au mers la privat:
patru cincimi din decontările pentru ambulatoriile de specialitate
mai bine de 80% din investigațiile paraclinice
89% din serviciile de hemodializă
90% din investigațiile PET-CT
peste 80% din serviciile decontate pentru radioterapie
33% din serviciile de chimioterapie decontate în spitale.
Dr. Garofil: Privații plătesc de trei ori mai bine specialiștii în radioterapie
Garofil spune că a fost surprins de unele din aceste procente, în special de cel de la radioterapie, acolo unde „s-au făcut investiții mari în sistemul public, dar se pare că banii merg tot în privat”.
O explicație rezidă în faptul că salariile pentru anumiți specialiști – de pildă fizicienii de la radioterapie- sunt mult mai atractive în mediul privat. „Privații îi plătesc de trei ori mai bine. Și atunci la stat nu au fizicieni și centrele publice nu pot funcționa decât în sistem de avarie”, își explică el cum înclină balanța covârșitor spre privat.
1 din 20 de paturi e în spitale private
Doar 5% din cheltuielile cu serviciile din spitale au mers la spitale private, restul de 95% fiind destinat unităților publice.
De altfel, aceasta este și proporția numărului de paturi: spitalele private furnizează doar 1 din 20 paturi de spitalizare continuă (aproape 6.000) pe plan național.
Numai că, la privat, statul plătește doar serviciile medicale, în vreme ce pentru spitalele publice trebuie să asigure salariile și toate celelalte costuri de operare, inclusiv investițiile în aparatura medicală.
Ținând cont de faptul că jumătate din sumele alocate pentru spitalele publice în 2023 s-au dus pe salarii, putem concluziona și că sumele decontate pentru servicii medicale în privat raportate la numărul de paturi sunt, în realitate, duble față de cele decontate la stat.
Asta nu înseamnă că se rambursează mai mult o procedură în privat decât la stat (sumele sunt standardizate), ci mai degrabă că privatul contractează fie cazuri mai complexe, fie proceduri mai scumpe, sau eficientizează mai bine internările.
Pe de altă parte, ca o formă de compensare, legislația permite spitalelor private să încaseze contribuții personale de la pacienți.
În mod ideal, într-un sistem de asigurări sociale de sănătate cum are România, “pacienții asigurați ar trebui să aibă acces la servicii medicale integral decontate, indiferent dacă acestea sunt oferite în spitale publice sau private”, scriu autorii.
Realitatea e că există, de două ori, standarde duble:
-există finanțare publică și pentru salarii în spitalele publice
-spitalele private pot, spre deosebire de cele publice, să ceară bani în plus pacienților.
La capitolul medicamente, în 2023 au crescut, cu 18%, față de anul 2019 alocările din FNUASS pentru medicamentele eliberate din farmacii. O creștere spectaculoasă s-a înregistrat la medicamentele din programele naționale de sănătate (pentru boli cronice ca diabetul, boli cardiovasculare, cancer etc), pentru care cheltuielile au fost duble: aproape 10 miliarde de lei în 2023 față de 5 miliarde de lei în 2019.
2 milioane de români nu au asigurare medicală
Dacă în Germania contribuie 80% din cetățeni, în România doar 35% din populația țării contribuie la fondul național de asigurări de sănătate.
În 2023, aproape 17 milioane de români au fost asigurați medical, conform datelor CNAS, dar din toți aceștia au contribuit cu CASS numai 6.640.000 de oameni. Restul de asigurați sunt categorii exceptate de la plata contribuției: de la copii, studenți, doctoranzi, pensionari, femei însărcinate și lăuze fără venituri, persoane cu dizabilități, șomeri, deținuți, personal monahal etc.
Estimările vorbesc de aproximativ 2 milioane de români neasigurați, peste o zecime din populație. Aceștia beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale.
Din evidențele medicilor de familie, peste 95% dintre neasigurați au vârsta sub 60 de ani, ceea ce înseamnă că majoritatea sunt persoane tinere și active.
Având în vedere și că există multiple categorii de asigurați exceptați de la plata asigurării, ca o formă de protecție socială, autorii sugerează că neasigurații: „sunt mai degrabă persoane active care fie lucrează fără forme legale, fie desfășoară activități prin intermediul firmelor pe care le dețin, evitând astfel plata contribuțiilor (o breșă legislativă).”
„Singurii care sunt scutiți în Germania sunt copiii. În rest, 80% din populație plătește. La noi plătește 35%”, a precizat Dragoș Garofil, pentru HotNews. „Acest sistem este nesustenabil. Nu putem să scutim pe toată lumea și să avem servicii ca în Germania”.
„Marea problemă sunt cei 5 milioane de pensionari. Sigur că ei nu trebuie să piardă la pensie, dar poate să fie găsită o soluție: le crești întâi pensiile cu 10% și apoi iei 10% pentru sănătate. Pentru că și sistemul de pensii trebuie să contribuie la sănătate, ei sunt în definitiv cei mai mari cheltuitori”, concluzionează doctorul Garofil.
Mai multe pe Hotnews.ro
CITEȘTE ȘI: Doar 600.000 de români au asigurări și pensii private. Prima medie la sănătate: 3.519 lei/an
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
