• Guvernul vrea să oprească migrarea cadrelor din Poliție și Armată către armate private, sub pedeapsa închisorii.
• Ministerul Afacerilor Interne a depus pentru dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care se dorește corectarea portițelor legislative care au permis angajaților din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională să furnizeze cadre pentru armata privată a lui Horațiu Potra.
Corecția se va aplica mai multor legi care reglementează statutul angajaților din sistemul de securitate și urmărește interzicerea în mod expres a prestării de munci pentru companii militare private (n. r. - să se angajeze mercenari), chiar și după trecerea în rezervă și sub amenințarea pedepsei cu închisoarea de la 2-7 ani, potrivit PressOne.
Hemoragia de personal de specialitate antrenat pentru condiții de luptă pe banii statului român, către compania militară privată deținută de mercenarul Horațiu Potra a ridicat grave probleme de securitate în ultimii ani.
Armata Română, Poliția, Jandarmeria și alte instituții de forță din zona de ordine publică și securitate au furnizat începând cu 2022 sute de combatanți în compania lui Potra care au luptat (n.r. - ca mercenari) în Republica Democrată Congo, precizează PressOne.
În Nota de Fundamentare a proiectului Ordonanței de Urgență (OUG) se specifică faptul că inițiatorii actului normativ sunt „instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională” și este asumată de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, SPP, STS, SIE și SRI.
Cele trei legi vizate a fi amendate prin OUG guvernează statutul principalelor categorii de personal ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, respectiv cadrele militare, polițiștii și polițiștii de penitenciare și urmărește instituirea pentru aceștia a unei serii de interdicții.
„Având în vedere faptul că realitatea socială este într-o continuă evoluție, aspect ce determină necesitatea permanentă de adaptare a instituțiilor statului la noile provocări apărute, precum și contextul internațional recent determinat de existența unor conflicte armate în proximitatea teritoriului statului român, se impune adoptarea unor măsuri urgente, care să constituie un răspuns prompt la nevoia de asigurare a unor servicii publice de calitate și un garant al menținerii dezideratului de ordine și securitate națională”, se specifică în Nota de Fundamentare a documentului citat.
Instituțiile vizate pregătesc personal specializat în activități cu caracter militar și de securitate, se arată în argumentele inițiatorilor, iar participarea la misiuni militare sau de protecție sub comanda unor entități private poate „afecta loialitatea față de statul român, mai ales dacă interesele acelor entități sunt diferite sau contrare celor naționale.”
„Cadrele militare, polițiștii și polițiștii de penitenciare trebuie să fie loiali Constituției și statului român, iar nu unor corporații sau grupuri private. Personalul militar și polițienesc activ are pregătire specială în utilizarea armelor, tacticilor de luptă și de intervenție, iar posibilitatea de a opera fără supraveghere într-un mediu de conflict poate duce la transferul cunoștințelor și experienței acumulate în serviciul statului român în beneficiul societăților militare private sau chiar teroriste, mai ales în cazul în care aceștia devin instructori sau combatanți pentru grupuri implicate în conflicte armate. Participarea cadrelor militare, polițiștilor sau polițiștilor de penitenciare în conflicte militare internaționale ca angajați ai societăților militare ori de securitate private prezintă riscuri majore ca aceștia să fie supuși la activități de radicalizare, să participe la comiterea unor crime de război sau a unor infracțiuni grave”, arată un fragment din Nota de Fundamentare a Ordonanței de Urgență a Guvernului privind legile care reglementează statutul angajaților din sistemul de securitate și ordine publică din România.
Inițiatorii susțin că conjunctura în care angajați în structurile de forță românești sau rezerviști din aceste structuri au participat (n.r. - ca mercenari) în teatrul de operațiuni din Africa a deschis „calea unor contacte periculoase cu grupuri paramilitare sau organizații criminale internaționale” care ar fi putut fi „folosite ulterior împotriva intereselor naționale ori în detrimentul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu”.
„Așadar, implicarea cadrelor militare, polițiștilor sau polițiștilor de penitenciare în conflicte armate, ca mercenari, este de natură să afecteze capacitatea operațională, misiunile și personalul structurilor din care aceștia fac parte. Mai mult, aceasta poate fi interpretată ca o implicare indirectă a statului român și ar putea afecta imaginea internațională a României, atrage sancțiuni diplomatice sau conduce la tensionarea/deteriorarea relațiilor cu statele implicate. În considerarea celor învederate anterior, pentru consolidarea loialității și neutralității politice a cadrelor militare, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare, precum și pentru garantarea că aceștia rămân în serviciul exclusiv al interesului național, se impune completarea cadrului normativ privind interdicțiile aplicabile acestor categorii de personal”, se arată într-un alt fragment din Nota de Fundamentare a Ordonanței de Urgență a Guvernului privind legile care reglementează statutul angajaților din sistemul de securitate și ordine publică din România.
Primul articol al OUG modifică mai multe articole și aliniate din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, printre care și articolul 45, care reglementează în prezent restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți.
Polițiștilor le va fi interzis să exercite o funcție sau să presteze un serviciu în sectorul privat care să presupună desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată (n.r. - mercenari sau bodyguarzi), în zone de conflict armat, precum și să desfășoare activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român.
Următul articol ale OUG se referă la Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Aici, inițiatorul solicită introducerea unor prevederi exprese la articolul care vorbește despre dreptul cadrelor militare în activitate pe timp de pace de a solicita concedii fără plată, pe o durată de cel mult 4 ani.
În varianta propusă, se specifică faptul că: „persoana care a aprobat concediul fără plată sau prelungirea acestuia dispune întreruperea concediului fără plată atunci când ia cunoștință de săvârșirea de către cadrul militar în cauză a uneia sau mai multor fapte care pot constitui încălcări ale prevederilor art. 28 - 30. (care vorbesc de interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, n.red)”, potrivit PressOne.
O investigație de presă a sursei citate a relevat, în luna februarie a acestui an, existența mai multor militari de elită - din cadrul MApN și Jandarmeria Română - care au acționat ca mercenari în Congo.
CITEȘTE ȘI: Decizie definitivă. Horațiu Potra a scăpat de controlul judiciar
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
