- Mii de cetățeni asiatici sunt împinși anual în ședere ilegală în România.
- În timp ce mulți antreprenori și numeroase agenții preferă să îi plătească la negru, pentru că e mai profitabil, lipsa unui contract îi face pe muncitori mai ușor de exploatat.
Snoop prezintă cazurile unor muncitori străini, asiatici, escrocați de două românce, ce se pretind reprezentantele unei companii de recrutare. Una dintre ele se dă drept avocată și ar fi fost implicată, cu ani în urmă, în cazul falsului chirurg Matteo Politi, chiar acesta fiind cel care a reclamat-o, la vremea respectivă, că l-ar fi înșelat dându-se drept avocat fără să figureze, de fapt, în Baroul avocaților din România. A fost cercetată penal pentru obținerea unor documente false care să-i ateste certificarea de medic chirurg clientului său.
Acum, potrivit Snoop.ro, Laura Feldrihan, pretinsa avocată, face echipă cu Aurelia Pasăre, care apare ca administrator al unei companii cu un singur acționar, în Cipru. Firma nu a depus, vreodată, vreun bilanț la Registrul Comerțului. În schimb, mesajele ei și ale companiei, găsite de sursa citată, arătau că „oferă forță de muncă (calificați și necalificați) din Asia (SriLanka, Pachistan, India, Nepal s.a). Ne ocupăm atât de recrutare cât și de obținerea vizelor de muncă e la IGI”.
Snoop a descoperit că Laura Feldrihan și Aurelia Pasăre, reprezentantele unei companii de recrutare, le cer bani străinilor pentru a-i ajuta cu formele legale, apoi îi amenință și dispar, arată conversații puse la dispoziție de lucrători. Jurnaliștii au găsit 20 de muncitori asiatici care susțin, cu dovezi, că au fost direct escrocați de cele două femei și care au povestit, la rândul lor, despre alte zeci de cazuri. Într-o filmare, Aurelia Pasăre apare povestind cum l-ar fi bătut pe unul dintre muncitori care și-a cerut banii. Ulterior, a susținut că doar l-a „împins”.
Niciuna dintre cele două nu a vrut să participe la o discuție filmată, pentru a oferi un punct de vedere în urma acuzațiilor care li se aduc, iar avocatul lor spune că le returnează banii clienților nemulțumiți.
Avocat: Puține cazuri ajuns în instanță, iar multe se clasează
La sfârșitul lunii mai 2025, numărul străinilor cu drept de ședere temporară în scop de muncă era de aproape 120.000. Totuși, numai în cei trei ani anteriori (2021 – 2024), 250.000 de cetățeni non-europeni au primit viză de muncă pentru România. Diferența, de peste o sută de mii de oameni, sunt străini care ajung în România, dar nu sunt înregistrați cu ședere legală, mai scrie Snoop.
Din păcate, lipsa de reacție a autorităților favorizează astfel de abuzuri și crearea rețelelor care ajung să escrocheze muncitori asiatici veniți să lucreze în România. „Clienții mei (străini) mi-au spus că au sesizat autoritățile, ITM-ul, Biroul de Imigrări, și li s-a răspuns doar că s-au aplicat sancțiuni. Ar trebui să se meargă mai departe, să se facă verificări regulate. Iar acolo unde există fluxuri mari de muncitori străini, care se schimbă constant și în număr foarte mare – pentru că este foarte ușor de observat asta -, ar trebui să dea de gândit: de ce desființează contracte de muncă și se încheie altele noi pe bandă rulantă?”, le-a declarat jurnaliștilor avocata Daniela Zaharia-Mănescu, specializată în reprezentarea victimelor traficului de persoane. Avocata crede că „aceste situații ar putea ajunge mai departe, în instanță”, dacă instituțiile ar sesiza din oficiu organele de urmărire penală la cea mai mică suspiciune de trafic de persoane pe exploatare prin muncă. Dar astfel de dosare sunt puține, spune Mănescu, iar multe se și clasează. Muncitorii care depun plângeri penale trebuie să aibă încredere în autorități, „dacă noi vrem ca ei să dea declarație în dosar ca martori sau ca victime prezumate”. Deseori însă situația în care se află nu-i încurajează în a apela la autoritățile române: riscă returnarea forțată (dacă sunt în ședere ilegală) sau să-și piardă locul de muncă, fie el plătit și la negru.
De ce este în avantajul agențiilor ca muncitorii străini să intre în ilegalitate
Silvia Tăbușcă, lector și directoare a Centrului pentru Migrație și Drepturile Omului din cadrul Universității Româno-Americane, expert în prevenirea traficului de persoane, consideră că felul în care Inspectoratul General de Imigrări emite decizii de returnare fără minime anchete, pentru a vedea dacă angajatorul și-a dus la îndeplinire obligațiile față de străin, este un abuz din partea sistemului și un afront la drepturile omului.
„De ani de zile, la nivel politic și la nivelul unor oameni deștepți se fac enorm de mulți bani pe seama unor oameni care, din păcate, își pierd casele, își pierd viețile, ajung să aibă probleme psihice datorită unor promisiuni care nu sunt duse la îndeplinire de către agențiile de recrutare. Ele sunt primele vinovate, din perspectiva mea, iar pe locul doi sunt angajatorii”, susține experta, într-un interviu pentru Radio România Internațional. Tăbușcă spune că sistemul actual de imigrări nu este unul transparent nu doar din perspectiva străinilor, care nici măcar nu pot afla singuri când se resping dosarele sau motivul respingerii, ci și când vine vorba de documentația necesară pentru dosarele respective. „Odată ce o persoană rămâne în ședere ilegală pe teritoriul României, nu mai este angajată în acte și atunci acea cotă de străini care pot să lucreze pe teritoriul României este eliberată, iar agențiile pot să aducă în continuare mai mulți cetățeni străini care să lucreze în România”, explică Silvia Tăbușcă, pentru Snoop.ro.
De ce are nevoie un străin pentru a munci în România
Pentru a veni în România cu o viză de muncă, lucrătorul trebuie să identifice un angajator român, de obicei acest lucru realizându-se prin agențiile din țările terțe care colaborează cu cele românești. După obținerea unui aviz de muncă, solicitarea vizei trebuie însoțită de dovada viitorului spațiu de locuit în România, adeverință medicală, cazier judiciar, pașaport, oferta fermă de angajare. Nici acest prim aviz de muncă eliberat pentru solicitarea vizei și nici contractul de muncă nu mai au însemnătate după obținerea vizei.
La intrarea în țară, angajatorul trebuie să semneze un nou contract pe care îl va înregistra în Revisal. Dacă angajatorul nu face acest pas, în 15 zile, străinul intră în ședere ilegală și va primi decizie de returnare.
Timpul de așteptare între data depunerii online și rezultatul analizei dosarului poate dura și luni, depășind adesea cele 90 de zile pe care străinii le au la dispoziție pentru obținerea unui nou aviz de muncă. Mulți nu primesc niciodată avizul. Legea permite refacerea și redepunerea documentelor pentru o nouă programare, dar termenul legal de 90 de zile prevalează asupra procedurii administrative. Astfel, dacă perioada dintre încărcarea actelor pe portalul IGI și programarea efectivă la ghișeu depășește cele 90 de zile (iar în unele cazuri se ajunge chiar la cinci luni), străinii ajung deja „în ilegalitate” la momentul verificării noului dosar, care va fi cel mai probabil respins.
Citiți întreaga anchetă pe Snoop.ro.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
