• Ora de vară din 2026 va avea loc în ultima duminică din luna martie.
• Specialiștii reamintesc că această modificare nu influențează doar ceasurile, ci și ritmul nostru biologic, programul de lucru și cel de studiu.
În 2025, schimbarea s-a făcut în noaptea de 29 spre 30 martie. Diferența de dată nu este rezultatul unei decizii speciale, ci al regulii care stabilește momentul trecerii la ora de vară.
În România, la fel ca în restul Uniunii Europene, ora de vară începe în ultima duminică din martie, iar ora de iarnă revine în ultima duminică din octombrie. Pentru că zilele din calendar nu se aliniază identic în fiecare an, această ultimă duminică poate cădea pe o dată diferită. În 2026, ultima duminică din martie este pe 29, în timp ce în 2025 a fost pe 30. Regula rămâne aceeași, doar data din calendar se schimbă.
De câțiva ani, la nivel internațional se discută despre renunțarea la ora de vară. Conform datelor Statista.com, aproximativ 40% dintre țările lumii mai aplică acest sistem, în timp ce restul de 60% folosesc aceeași oră pe tot parcursul anului.
Țările care au renunțat să mai schimbe ora
Printre statele care au renunțat la schimbarea orei se numără Egiptul, Turcia, Armenia, Argentina, Brazilia și Rusia. De asemenea, schimbarea orei nu se mai face în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Oman, Qatar, Yemen, India, China și Japonia. Cele mai recente țări care au renunțat la ora de vară sunt Siria, Iran, Iordania și Mexic, unde ultima schimbare a avut loc în 2022, potrivit Gândul.
Cum ne afectează trecerea la noua oră
„Această schimbare poate duce la privare de somn, creșterea nivelului de cortizol și perturbarea echilibrului neurochimic al creierului, iar modificările pot avea consecințe asupra funcțiilor cognitive și reglării emoționale”, a spus Mădălina Crizbășan, psiholog clinician specialist, pentru Libertatea.
Creierul reglează somnul prin secreția de melatonină, însă trecerea bruscă la ora de vară întârzie acest proces, ceea ce perturbă arhitectura somnului și reduce fazele de somn profund. Acest lucru poate duce la afectarea proceselor cognitive și a capacității de consolidare a informațiilor.
Pierderea unei ore de somn determină o hiperactivare a sistemului limbic, în special a amigdalei, ceea ce duce la o reacție emoțională amplificată și la creșterea iritabilității și a sensibilității la stres.
În paralel, activitatea cortexului prefrontal, responsabil pentru autoreglare emoțională și luarea deciziilor, poate fi temporar inhibată.
Trecerea la ora de vară generează o stare tranzitorie de stres acut, datorită creșterii nivelului de cortizol (hormon al stresului), ceea ce poate duce la fatigabilitate cronică, tensiune psihică și dificultăți de concentrare.
Somnul insuficient și stresul asociat pot duce la creșterea activității sistemului nervos simpatic, ceea ce favorizează o ușoară creștere a tensiunii arteriale și a riscului de aritmii cardiace în primele zile după schimbarea orei.
Cum să ne adaptăm mai ușor la schimbarea orei
Adaptarea la noul ritm durează, în medie, între 3 și 10 zile, însă persoanele cu tulburări de somn preexistente sau cu sensibilitate la schimbările de rutină pot resimți efectele mai intens.
Este necesară o mai bună expunere la lumină naturală dimineața, care stimulează secreția de dopamină și reglează ritmul circadian. De asemenea, indicat ar fi să facem câteva micro-ajustări ale programului de somn, de exemplu să ne culcăm i să ne trezim cu 15-20 de minute mai devreme, pentru a facilita recalibrarea ceasului biologic.
CITEȘTE ȘI: Timpii de așteptare la podul Giurgiu - Ruse, ajustați pentru vacanța de schi
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
