• Ministerul Muncii a publicat, luni, proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, grilele de salarizare și calendarul de implementare.
• În poziția sa publică față de proiectul de Lege a salarizării, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că „Prevederile sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului”.
Ministerul Muncii a publicat, luni, în transparență decizională, proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, grilele de salarizare și calendarul de implementare. Potrivit documentului, valoarea de referință pentru calcularea salariilor din sectorul public în anul 2027 este de 4.100 de lei. Vor exista 12 grade salariale, dar coeficientul maxim rămâne 8. De asemenea, sporurile și primele nu pot depăși 20% din salariul de bază.
Legea salarizării unitare este una dintre reformele importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Actul normativ propune reorganizarea completă a sistemului de salarizare din sectorul public, cu noi reguli privind ierarhia funcțiilor, grilele salariale, sporurile, evaluarea performanței și transparența veniturilor.
Publicarea proiectului deschide etapa consultărilor cu sindicatele și reprezentanții familiilor ocupaționale, înainte de transmiterea documentului în Parlament.
Scenariul aflat la baza proiectului prevede creșterea bugetului destinat salariilor din sectorul public de la aproximativ 166 miliarde lei la 174 miliarde lei, ceea ce înseamnă un efort bugetar suplimentar estimat la aproximativ 8 miliarde lei. În această variantă, aproximativ 53% dintre angajații din sectorul public ar urma să beneficieze de majorări salariale.
Proiectul prevede înființarea unei noi structuri salariale: 12 grade salariale, fiecare având intervale de coeficienți între 1 și 8. Totodată, proiectul introduce explicit regula potrivit căreia raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public va fi de maximum 1 la 8.
Noua lege schimbă și modul în care sunt stabilite funcțiile și poziționarea acestora în grila salarială. Toate funcțiile din sectorul public vor fi evaluate și încadrate într-o ierarhie unică, pe baza unei metodologii naționale coordonate de Ministerul Muncii. Reforma vizează inclusiv administrația publică locală și urmărește eliminarea diferențelor mari dintre instituții și categorii profesionale.
Documentul introduce mecanismul „diferenței salariale tranzitorii”, reprezentând diferența dintre veniturile aflate în plată la finalul anului 2026 și salariul rezultat după aplicarea noii legi. Dacă salariul rezultat după reîncadrare este mai mic decât cel aflat în plată, angajatul va primi această diferență compensatorie. Măsura poate fi acordată până la 31 decembrie 2031.
Proiectul introduce șase gradații de vechime: până la 3 ani, între 3 și 5 ani, între 5 și 10 ani, între 10 și 15 ani, între 15 și 20 ani și peste 20 ani. Creșterile acordate pentru fiecare treaptă pornesc de la 7,5% pentru primele intervale și ajung la 2,5% pentru ultimele gradații.
Proiectul introduce și un mecanism nou de recompensare bazat pe performanță. Premiile vor putea fi acordate pentru maximum 30% dintre posturile de execuție și pentru maximum 30% dintre funcțiile de conducere ocupate într-o instituție. Valoarea individuală poate varia între 10% și 20% din salariul de bază și poate fi acordată pentru perioade de 3, 6 sau 12 luni. Fondul total destinat premiilor nu poate depăși 4% din fondul de salarii al instituției.
În primul an, măsura va fi aplicată pentru personalul didactic, personalul didactic auxiliar și angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Noua lege schimbă și regulile privind sporurile. Proiectul păstrează sporul pentru gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene, care poate ajunge până la 40% din salariul de bază, în funcție de implicarea în proiecte. Pentru primari, viceprimari și conducerea administrațiilor locale implicate în proiecte europene, sporul poate ajunge la 20% din indemnizație.
În același timp, proiectul păstrează și alte sporuri: spor de 10% pentru control financiar preventiv; spor de noapte de 25% ; spor de 75% pentru ore suplimentare și de 100% pentru activitatea desfășurată în weekend și sărbători legale. Reforma urmărește însă limitarea și transparentizarea sistemului de sporuri, unul dintre pilonii principali ai noii legi. Premiile de performanță nu înlocuiesc sporurile și nu sunt acordate automat.
Legea va intra integral în vigoare din 2027. Instituțiile vor publica salariile, sporurile și beneficiile acordate, iar conducătorii instituțiilor care nu respectă obligațiile de publicare pot primi amenzi între 20.000 și 30.000 lei.
Proiectul stabilește și excepțiile. Noua lege nu se aplică personalului din Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Poziţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție față de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis astăzi, public, poziția privind față de proiectul de Lege a salarizării.
„Referitor la Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicat în cursul zilei de 25 mai 2026, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție face următoarele precizări:
Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar.
Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții.
Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a conditiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilitătilor, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror.
În concret, proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești.
Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că ”începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, soluția tehnică identificată este criticabilă.
În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui „favor”, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării.
Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice.
Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei.
În acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor.
În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului”, se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
CITEȘTE ȘI: TCE a depus plângere penală după vandalizarea unei stații de așteptare
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TIkTok Actualitatea Prahoveană
