• CNAS a pus în transparență un proiect care prevede noi reguli după care pacienții pot ajunge să fie tratați și în privat, după o formulă care măsoară dacă spitalele publice mai au sau nu loc pentru bolnavi.
• Organizațiile de pacienți avertizează că actul normativ condiționează accesul furnizorilor privați la programele naționale de sănătate de rezultatul unui calcul administrativ și amplifică riscul de întârziere a tratamentelor, cu reducerea şanselor de supravieţuire.
Un proiect al CNAS pus în transparență schimbă regulile după care pacienții pot ajunge să fie tratați și în privat, pe banii din programul național. Accesul pacienților la tratament în clinicile private va depinde de o formulă care măsoară dacă spitalele publice mai au sau nu loc pentru bolnavi. CNAS spune că această măsură va reduce timpii de așteptare pentru pacienți.
CITEȘTE ȘI: CNAS înființează două departamente noi și extinde colaborarea cu sistemul privat în programele de sănătate
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România: CNAS intenționează să condiționeze accesul furnizorilor privați la programele naționale de sănătate de rezultatul unui calcul administrativ
„E = P(%) x Pop + ΣBi − Be − min(NBE, NBD) Cam așa arată, pentru CNAS, grija față de pacient, obligația sistemului public de sănătate de a asigura acces la tratament și responsabilitatea față de oamenii care depind de programele naționale de sănătate.
În spatele unei formule matematice, CNAS propune o schimbare cu potențial major asupra accesului la servicii medicale esențiale. Prin ordinul aflat în consultare publică, instituția intenționează să condiționeze accesul furnizorilor privați la programele naționale de sănătate de rezultatul unui calcul administrativ care pretinde că poate stabili dacă sistemul public are sau nu capacitatea de a trata pacienții.
Totul fără un studiu de impact sau o analiză care să arate câți pacienți vor fi afectați, în ce județe vor apărea probleme de acces, ce efecte vor exista asupra timpilor de așteptare, asupra continuității tratamentului sau asupra șanselor de supraviețuire ale pacienților cu boli grave.
Din nou, asistăm la o decizie făcută pe genunchi și aruncată în spațiul public înainte ca autoritățile să demonstreze că au înțeles și evaluat consecințele reale ale propriei propuneri. O schimbare majoră de politică publică este prezentată drept un simplu exercițiu tehnic, deși efectele sale pot fi resimțite direct de mii de pacienți”, a transmis într-un comunicat public Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România.
„Pentru Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, problema nu este formula matematică. Problema este ceea ce formula nu măsoară.
• Nu măsoară timpul de așteptare.
• Nu măsoară listele de așteptare.
• Nu măsoară pacienții care sunt amânați, redirecționați sau abandonează tratamentul.
• Nu măsoară impactul întârzierii diagnosticului și tratamentului.
• Nu măsoară continuitatea îngrijirii.
• Nu măsoară rezultatele clinice.
• Pe scurt, nu măsoară accesul real la tratament.
În schimb, CNAS propune ca accesul pacienților la întreaga capacitate medicală disponibilă în România să fie decis pe baza unor estimări statistice și a capacității declarate de furnizorii publici. Cu alte cuvinte, pacientul real dispare din ecuație și este înlocuit cu un pacient statistic”, mai transmite reprezentantul FABC.
„Pentru un pacient oncologic, diferența dintre tratamentul disponibil astăzi și tratamentul disponibil peste trei luni poate însemna progresia bolii, pierderea unei opțiuni terapeutice sau chiar pierderea șansei la viață. Pentru un pacient cu boală neurologică, poate însemna dizabilitate ireversibilă. Pentru un pacient cardiovascular, poate însemna infarct sau accident vascular cerebral. Cu toate acestea, timpul nu apare nicăieri în formula CNAS.
Mai grav, proiectul ignoră o realitate pe care o cunosc toți pacienții: sistemul medical românesc funcționează astăzi prin contribuția simultană a furnizorilor publici și privați. În loc să utilizeze toate resursele disponibile pentru reducerea timpilor de așteptare și creșterea accesului la tratament, CNAS propune un mecanism care poate restrânge artificial accesul pacienților la o parte importantă a infrastructurii medicale existente.
Cu această măsură legislativă, CNAS încalcă dreptul pacientului de a-și alege furnizorul de servicii medicale și medicul curant, și mai încalcă principiul „banul urmărește pacientul”.
Un sistem de sănătate performant nu este cel care demonstrează pe hârtie că are capacitate. Este cel care demonstrează, în fiecare zi, că pacienții primesc tratamentul de care au nevoie, atunci când au nevoie de el.
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România solicită retragerea proiectului de ordin și reluarea procesului de elaborare pe baza unui studiu de impact real, realizat împreună cu organizațiile de pacienți, profesioniștii din sănătate și toți actorii implicați.
În cazul în care CNAS nu va retrage acest ordin, care încalcă în mod flagrant drepturile pacientului, ne rezervăm dreptul de a apela la instanțele interne și europene”, mai transmite Federația.
PALMED: Pentru CNAS pare să nu conteze dacă pacientul oncologic începe tratamentul astăzi sau peste trei luni
Patronatul Funizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) avertizează, marți, într-un comunicat de presă, că Ordinul CNAS cu privire la programele naţionale de sănătate riscă să întârzie tratamentele pacienţilor şi să le reducă şansele de supravieţuire.
Organizaţia acuză CNAS că ignoră faptul că sectorul privat asigură aproximativ 78,5% din furnizorii de servicii clinice de specialitate, 88% din Programul National de oncologie-tratament medicamentos şi 82% din Programul National de oncologie - tratament radioterapie, cuprinzând aproximativ 43% din personalul medical al României.
„Practic, pentru CNAS pare să nu conteze dacă pacientul oncologic începe tratamentul astăzi sau peste trei luni”, transmite PALMED.
„Ordinul publicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate privind modificarea normelor de derulare a programelor naţionale de sănătate curative riscă să întârzie tratamentele pacienţilor şi să le reducă şansele de supravieţuire, afectând totodată sustenabilitatea sistemului de sănătate şi utilizarea eficientă a fondurilor publice. În acest sens, PALMED solicită retragerea imediată a proiectului de Ordin publicat de CNAS”, a transmis, marţi, într-un comunicat de presă, Patronatul Funizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) care reprezintă furnizori ce activează în toate segmentele esenţiale ale sistemului medical: spitale, clinici, laboratoare, imagistică, dializă, recuperare medicală, servicii de îngrijiri la domiciliu.
„În urma unei analize complexe a proiectului de Ordin, PALMED afirmă că acesta nu reprezintă o reformă a sistemului de sănătate, ci o încercare de limitare administrativă a accesului pacienţilor la o parte semnificativă a infrastructurii medicale existente în România”, avertizează PALMED.
„În timp ce pacienţii aşteaptă soluţii pentru reducerea timpilor de aşteptare, acces mai rapid la investigaţii şi tratamente şi utilizarea tuturor resurselor disponibile, CNAS răspunde cu formule statistice, capacităţi declarative şi mecanisme birocratice care ignoră realitatea din teren”.
„Poate cea mai gravă vulnerabilitate a proiectului este că acesta nu măsoară accesul real al pacientului la tratament. Nu măsoară: timpul de aşteptare; listele de aşteptare; continuitatea tratamentului; capacitatea efectiv disponibilă; numărul pacienţilor care nu pot fi preluaţi; impactul întârzierii tratamentului asupra evoluţiei bolii”, susţin oficialii PALMED.
Potrivit acestora, proiectul se bazează pe formule care compară necesarul estimat de pacienţi cu capacităţi declarate de furnizorii publici. „Practic, pentru CNAS pare să nu conteze dacă pacientul oncologic începe tratamentul astăzi sau peste trei luni. Nu contează dacă pacientul cu risc cardiovascular major este investigat înainte sau după producerea unui infarct. Nu contează dacă pacientul cu scleroză multiplă îşi pierde ireversibil funcţiile neurologice în perioada în care aşteaptă accesul la tratament. Pentru pacienţi însă, toate acestea reprezintă diferenţa dintre supravieţuire, dizabilitate sau deces”, transmis reprezentanţii patronatului.
PALMED mai ridică și alte întrebări de ordin administrative:
- Ce se întâmplă cu contractele aflate în derulare?
- Ce se întâmplă cu pacienţii aflaţi deja în tratament?
- Ce se întâmplă cu investiţiile realizate în baza cadrului normativ existent?
- Ce se întâmplă cu furnizorii care au construit infrastructură medicală şi care încă aşteaptă aprobarea CNAS pentru a pune la dispoziţia pacienţilor accesul la aceasta?
„CNAS propune mecanisme care pot reduce opţiunile pacientului”, avertizează furnizorii privaţi de servicii medicale care cer „retragerea imediată a proiectului de Ordin din procedura de transparenţă decizională; constituirea unui grup de lucru real cu participarea tuturor actorilor relevanţi; realizarea unei analize independente de impact; elaborarea unei metodologii centrate pe pacient şi pe accesul real la tratament și utilizarea integrală a capacităţilor existente ale sistemului de sănătate, indiferent de forma de proprietate”, potrivit organizației.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
