„Babic de Buzău”, noul produs românesc inclus pe lista celor recunoscute la nivel european

Categorie: Știri naționale

: Scris de Ioana Rădulescu; Publicat: 21 Iunie 2026

„Babic de Buzău” a devenit cel de-al 17-lea produs românesc protejat la nivelul Uniunii Europene.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 11 iunie a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1253 al Comisiei din 04 iunie 2026 de înregistrare a indicației geografice „Babic de Buzău” (IGP) în registrul Uniunii de indicații geografice, anunță Ministerul Agriculturii.

Prin această nouă recunoaștere, „Babic de Buzău” (IGP) se alătură celorlalte 16 produse agroalimentare româneşti care beneficiază deja de protecție europeană:

Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată)
Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată)
Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată)
Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată)
Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată)
Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată)
Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată)
Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată)
Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată)
Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată)
Plăcintă dobrogeană (Indicație Geografică Protejată)
Pită de Pecica (Indicație Geografică Protejată)
Salinate de Turda (Indicație Geografică Protejată)
Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România (Specialitate Tradițională Garantată)
Cârnați din topor din Vâlcea (Indicație Geografică Protejată)
Batog de Sturion (Indicație Geografică Protejată)

În prezent, România mai are 13 produse agroalimentare aflate în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, din care patru depuse pentru înregistrarea ca Indicații Geografice (IGP) și pentru înregistrarea ca Specialități Tradiționale Garantate (STG).

„Babic de Buzău” (IGP): „Un simbol al patrimoniului gastronomic local”

Produsul „Babic de Buzău” este un salam crud-uscat, presat, cu gust picant, realizat din cărnuri de calitate superioară (bucăți de carne din care se îndepărtează fragmentele de os, grăsimea moale, flaxurile, ligamentele, tendoanele, vasele mari de sânge și părțile sângerate) de porc și vită, utilizate în părți egale porc și vită, maturate prin sărare uscată, tocate la dimensiunea de 10 mm, condimentate cu boia și ardei iute, apoi introduse în intestine naturale de vită. Cârnatul obținut este supus afumării cu lemn de esență tare, presării, maturării și uscării (minim 20 de zile) la rece.

„Babicul de Buzău” IGP este realizat sub formă de batoane presate, cu lungimea de 20-40 cm (batoane întregi) sau până la 100 cm (batoanele pentru feliere), diametru între 25 - 45 mm și cu greutate între 200 grame și 1 kg, legate la capete cu sfoară şi/sau clipsate. Membrana naturală este nedeteriorată, aderentă la compoziţie, prezentând încreţituri fine și uneori este acoperită, în mod neuniform, cu un strat subțire de levuri albe.

Podusul are miros de afumătură și mirodenii, iar gustul moderat sărat, dar picant-iute (înțepător cu o senzație gustativă usturătoare), datoităt amestecului de condimente utilizat, moderat sărat.

Citiți și: Cris-Tim a preluat SALSI Sinaia, completându-și activele cu cea mai veche fabrică de salam de Sibiu IGP

Aria geografică a produsului «Babic de Buzău” IGP cuprinde județul care-i dă numele.

„Caracteristicile produsului «Babic de Buzău» sunt legate de aria geografică în care se produce, prin metodă specifică zonei, pe baza amestecului de condimentare, care include ardeiul iute, precum și pe baza tradiției care a generat reputație și abilități specifice celor implicați în proces, abilități transmise din generație în generație.

Produsul «Babic de Buzău» IGP este un produs tradițional cu o reputație bine documentată, consolidată în timp prin influențele culturale și geografice ale regiunii, dar și prin recunoașterea sa națională și internațională. Este mai mult decât o simplă delicatesă, fiind un simbol al patrimoniului gastronomic local, înrădăcinat adânc în istoria și cultura județului Buzău. Denumirea «Babic de Buzău» IGP este strâns legată de arealul geografic în care a fost produs.

Povestea sa începe în jurul anului 1900, iar tradiția continuă să fie transmisă din generație în generație, aducând cu sine o fărâmă din istoria locului”, explică specialiștii din Ministerul Agriculturii.

Foto: Ministerul Agriculturii

„Babic de Buzău”, noul produs românesc inclus pe lista celor recunoscute la nivel european

Prin această nouă recunoaștere, „Babic de Buzău” (IGP) se alătură celorlalte 16 produse agroalimentare româneşti care beneficiază deja de protecție europeană:

„Babic de Buzău” (IGP): „Un simbol al patrimoniului gastronomic local”

Arhiva Actualitatea Prahoveană