• Competențele dobândite de elevi în învățământul liceal sunt insuficient corelate cu nevoile reale ale angajatorilor, în condițiile în care politicile curriculare sunt elaborate și actualizate fără o integrare sistematică a cerințelor pieței muncii, relevă un audit al Curții de Conturi.
• Filiera teoretică rămâne mai mult pe planul competențelor transversale și al adaptabilității, fără o legătură concretă cu piața muncii.
Învățământul preuniversitar obligatoriu din România are responsabilitatea de a transmite prin educație competențe-cheie, însă mulți elevi părăsesc școala fără a stăpâni competențele necesare integrării în societate, arată cel mai recent audit al Curții de Conturi, publicat vineri.
România se situează printre ultimele țări din UE la evaluările PISA, fapt ce semnalează probleme majore în calitatea educației: absolvenți cu un nivel deficitar al competențelor, abandon școlar mare și analfabetism funcțional crescut.
Calitatea scăzută a actului educațional este menționată printre vulnerabilitățile de țară, în timp ce rolul esențial al educației pentru dezvoltarea durabilă și securitatea națională este, de asemenea, evidențiat în documentele strategice ale României.
În acest context, Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul în care competențele profesionale oferite de sistemul educațional din România în cadrul învățământul preuniversitar (liceal) sunt corelate cu cerințele pieței muncii. Au fost evaluate măsura în care sistemul de învățământ preuniversitar colaborează cu piața muncii, dar și relația dintre cifra de școlarizare și necesitățile angajatorilor. Auditul a fost efectuat în perioada aprilie-noiembrie 2025, iar intervalul supus auditării a fost 2022-2024.
Curtea de Conturi a constatat că politicile curriculare din învățământul liceal sunt elaborate și actualizate fără o integrare sistematică a cerințelor pieței muncii, ceea ce conduce la o corelare limitată între competențele dobândite de elevi și nevoile reale ale angajatorilor.
Deși actualizarea curriculumului se realizează pe baza evoluției pieței muncii, digitalizării, introducerii de competențe-cheie noi, tendințelor educaționale internaționale și a datelor de monitorizare (evaluări naționale, feedback-ul profesorilor și al elevilor, PISA etc.), reprezentanții pieței muncii nu sunt consultați în procesul de elaborare a curriculumului. Învățământul liceal tehnologic și cel profesional par să aibă un avantaj, pentru că beneficiază de parteneriate reale cu mediul economic, stagii practice și ajustarea programelor la cerințele locale, însă filiera teoretică rămâne mai mult pe planul competențelor transversale și al adaptabilității, fără o legătură concretă cu piața muncii.
Referitor la mecanismele de colaborare instituțională între învățământul liceal și piața muncii, auditul remarcă absența unor structuri dedicate în cadrul ministerului, al inspectoratelor școlare și al liceelor pentru menținerea unei legături constante între educație și piața muncii, și care să vizeze oportunitățile de stagii de practică, consiliere profesională și adaptare a curriculumului pentru întreg învățământul liceal.
Colaborările locale depind frecvent de inițiativa individuală a conducerii liceelor și se concentrează în principal asupra învățământului liceal tehnologic și profesional, generând inegalități între județe.
Auditorii au constatat că monitorizarea traseului absolvenților de liceu se realizează fragmentar, prin mecanisme diferite la nivel central și local, fără o bază de date unitară și interconectată.
Lipsa unui cadru metodologic și a unor proceduri standardizate la nivel național privind monitorizarea traseului educațional și profesional al absolvenților, coroborată cu lipsa unei structuri cu personal responsabil de colectarea și interpretarea datelor, determină raportări parțiale între instituțiile implicate privind trasabilitatea.
Criteriul relevanței din cadrul metodologiei privind stabilirea cifrei de școlarizare pentru învățământul liceal teoretic nu este respectat. Potrivit raportului de audit, în cazul învățământului liceal tehnologic și al celui profesional, cerințele pieței muncii sunt avute în vedere în procesul de fundamentare a cifrei de școlarizare, în timp ce pentru învățământului liceal teoretic acest principiu nu se aplică.
Fundamentarea cifrei de școlarizare pentru liceele teoretice se bazează preponderent pe date retrospective privind ocuparea locurilor în anii anteriori și pe opțiunile elevilor, fără a integra în mod sistematic o analiză prospectivă a nevoilor pieței muncii sau o viziune de viitor privind inserția profesională a absolvenților.
Recomandările pentru sistemul educațional transmise de Curtea de Conturi
Auditul subliniază că dezvoltarea parteneriatului dintre sistemul educațional și mediul economic poate contribui la adaptarea competențelor dobândite de elevi la exigențele mediului ocupațional, iar dintre recomandările formulate în cadrul misiunii, Curtea de Conturi menționează:
– Inițierea și implementarea unui proces sistematic de analiză a modului de formare a competențelor în raport cu cerințele reale ale pieței muncii, în vederea actualizării periodice a politicilor publice educaționale pentru întreg învățământul liceal;
– Organizarea și dezvoltarea de activități menite să asigure o relație constantă și sistematică între învățământul liceal și piața muncii;
– Stabilirea unui cadru unitar de colectare, raportare și actualizare a datelor privind trasabilitatea educațională a absolvenților de liceu;
– Respectarea criteriului relevanței din cadrul metodologiei privind stabilirea cifrei de școlarizare pentru învățământul liceal.
CITEȘTE ȘI: Pentru prima dată în istorie, vârstnicii depășesc numărul copiilor sub cinci ani, la nivel global
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
