Consiliul Local Ploiești a dispus oferirea titlului de cătețean de onoare inginerului Dimitrie Tomozei, fost director general al Uzinei „1 Mai" Ploieşti, "pentru remarcabila activitate profesională desfăşurată în perioada 1958 – 1965, precum şi pentru înaltul civism şi spirit de sacrificiu, manifestat pe parcursul întregii sale vieţi".
Inginerul Dimitrie Tomozei (2 decembrie 1915-11 decembrie 1965) a fost o figură marcantă a industriei de utilaj petrolier românesc, director tehnic şi ulterior director general al Uzinei 1 Mai Ploieşti (devenită din 1961 Întreprinderea 1 Mai Ploieşti) în perioada anilor 1958 – 1965. În 1963, Dimitrie Tomozei primeşte şi Premiul de Stat pentru elaborarea şi conceperea de noi echipamente de foraj, iar în 1964 uzina dobândeşte şi primul mare succes internaţional cu un echipament de foraj medaliat cu aur la Târgul Internaţional de la Leipzig din 1964.
În epocă, a fost vehiculată ideea că Dimitrie Tomozei a deconspirat o reţea de agenţi ai Securităţii (ingineri tineri cu poziţie bună în cadrul uzinei) şi s-a plâns unor colaboratori interni şi străini de acest lucru. Nepotul inginerului a găsit la dosarele de la CNSAS, la care a avut acces partial abia în 2009, note informative prin care se declara că doi tineri ingineri apreciaţi de Dimitrie Tomozei - Victor Vâlvoi şi Petre Kopes - fuseseră racolaţi ca agenţi de securitate de către Consiliul Securităţii Statului, prin colonelul Nicolae Pascu Dumitrescu, fostul şef al Direcţiei Regionale Ploieşti. Cu o seară înainte de moartea lui Dimitrie Tomozei, între acesta şi Nicolae Dumitrescu a avut loc o întâlnire la CAP Bucov, încheiată printr-un schimb violent de replici, şoferul colonelului de Securitate mărturisind că Dumitrescu ar fi spus că "Îl aranjez eu şi pe ăsta..."
În seara zilei de 11 decembrie 1965, în jurul orei 20.00, Dimitrie Tomozei este descoperit mort, cu capul zdrobit, în incinta uzinei, la ieşirea dintr-un tunel de cale ferată din zonă. Conform cercetărilor iniţiale, care au mers pe ipoteza unui accident de circulație, tractoristul Dumitru Geangu a fost găsit vinovat de uciderea inginerului Tomozei. La şase luni de la accident, însă, tractoristul este eliberat din arest şi este emisă o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale, pe motivul că, în urma începerii cercetărilor, s-a conturat clar "voinţa lui Tomozei Dimitrie de a se sinucide", din cauza "nevrozei". Pe 28 decembrie 1967, la doi ani de la moartea inginerului, şi în urma unei noi autopsii, după deshumare, anchetatorul penal de Securitate, maiorul Virgil Ionescu va emite o notă de concluzii care arată că varianta accidentului este aproape imposibilă. A fost combătută şi varianta sinuciderii, în primul rând pentru că, în condiţiile traficului extrem de redus, victima ar fi fost observată de tractoristul care circula cu viteză mică şi, în al doilea rând, inginerul avea o situaţie material bună, urma să fie transferat pe un post important în Ministerul Construcţiilor de Maşini, iar un om cu pregătirea şi caracterul său nu ar fi ales ca loc al sinuciderii tocmai curtea uzinei în care lucra. Autopsia a arătat că moartea a fost cauzată de "o izbire, deosebit de violentă, a capului aşezat pe planul dur al şoselei, cu un corp cilindric, netăios, greu... aceste izbituri fiind repetate de mai multe ori".
Încercările de compromitere a inginerului, la scurt timp după moartea sa, respectiv faptul că ar fi fost spion industrial pentru servicii secrete străine, că avea conturi în Elveţia sau că şi-ar fi înscenat moartea pentru a fugi în America au fost demontate tot de documentele CNSAS. Inginerul Tomozei nu fusese colaborator al Securităţii şi nici nu primise propuneri de recrutate, iar toate deplasările sale în străinătate au fost strict în scop profesional.
