Un proiect de hotărâre aparent banal a dat naştere unor momente penibile în şedinţa de astăzi a Consiliului Local Ploieşti, demonstrând lipsa de comunicare dintre structurile administraţiei locale şi ceea ce mulţi ar considera pregătirea slabă a funcţionarilor care ocupă posturi importante în aparatul de specialitate al Primăriei.
Pe ordinea de zi s-a aflat un proiect care viza actualizarea valorii pentru contractele de salubritate existente la nivelul Ploieştiului, cu firma Rosal, măsura fiind luată pentru a evita un nou blocaj financiar, după lunga serie de exemple în care Direcţia Economică a refuzat să facă plăţi pentru diverse servicii publice. Semnate în 2011, cu termen de 5 ani, după ce Ploieştiul fusese împărţit în două sectoare, cele două contracte cu Rosal au fost prelungite în 2016, cu jumătate din perioada iniţială, până la organizarea unei noi licitaţii, procedură care, apropo, încă n-a fost lansată, documentaţia fiind "întoarsă" de mai multe ori de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Dar să revenim la circul de astăzi.
Reprezentanţii Direcţiei Economice şi ai Direcţiei Juridice din Primăria Ploieşti au explicat, pe baza unui răspuns oficial venit de la aceeaşi instituţie naţională, că prelungirea contractului este legală, cu condiţia că valoarea totală a celor două contracte, de 88 de milioane de lei, poate să fie depăşită doar cu maxim 10%. De la prelungirea din 2016, operatorul de salubritate a prestat, se pare, servicii în valoare însumată de 1,7 milioane de lei, mai având la dispoziţie, practic, 7 milioane până la finalizarea prelungirii.
Având în vedere răspunsul ANAP, care confirma că totul este legal cât timp nu se depăşeşte acea cotă de 10%, consilierii s-au întrebat de ce ar mai fi nevoie de o hotărâre care, practic, n-ar fi făcut altceva decât să confirme că autorităţile au luat act de această situaţie. Economicul a spus că aprobarea unui astfel de proiect nu e obligatorie, la fel şi şeful interimar de la Juridic, căruia i s-a cerut să dea acest lucru în scris, printr-o completare la raportul de specialitate semnat înainte de şedinţă. După o pauză de peste jumătate de oră, timp în care şedinţa CL a fost suspendată, funcţionarul de la Direcţia Juridică a prezentat o hârtie care nu lămurea cu nimic lucrurile şi care nu făcea altceva decât să prezinte pasaje din lege cu privire la atribuţiile primarului. După o nouă pauză, angajatul Primăriei Ploieşti a prezentat documentul cerut, în forma care fusese discutată cu aleşii locali. După ce toată lumea părea să fi ajuns la concluzia că proiectul nu e necesar, a venit rândul şefului Direcţiei Economice să ia cuvântul, pentru a anunţa că nu va aproba nicio plată câtă vreme nu va fi semnat un act adiţional la contractele de salubritate, prevăzut într-unul din articolele proiectului de hotărâre. Circul a continuat câteva minute, proiectul de hotărâre a fost în cele din urmă votat, însă întreaga întâmplare a oferit, într-o şedinţă publică, prilejul să observăm modul de lucru din administraţia ploieşteană, unul haotic, lipsit de comunicare între structurile subordonate şi care stârneşte senzaţia generală că funcţionarii angajaţi să rezolve problemele municipiului fie sunt nepricepuţi, fie se tem să îşi asume responsabilitatea unor semnături.