Primarii prahoveni se întâlnesc luni, începând cu ora 11, la Consiliul Judeţean Prahova, pentru a primi normele metodologice de aplicare a ultimei găselniţe legislative inventate de Guvernul României: Vorbim despre OUG Nr. 3 din 4 februarie 2013, prin care autorităţile locale sunt obligate să se împrumute de la Trezoreria Statului, pentru a-şi achita datoriile către prestatorii de servicii.
Lipsa acută de bani a administraţiilor locale conturează momente unice în istoria fiscală a României - autoritatea locală este obligată, prin lege, să-şi plătească arieratele până la sfârşitul lunii martie, aceasta luând bani, cu dobândă de 5,25 la sută, de la trezorerie.
Foarte multe primării din ţară sunt îngropate în datorii, gâfâind de la arieratele rămase din anii trecuţi. Şi la Prahova situaţia este identică, în acest moment foarte puţine primării reuşind să-şi contureze un plan realist de investiţii pe durata următorului mandat al aleşilor locali.
Guvernul Ponta îi obligă, acum, prin lege, pe primari, să plătească datoriile din urmă. Sărăcia bugetară de la Bucureşti a condus la soluţii unicat: primăria este obligată să plătească dar, neavând bani în cont, noua lege o obligă să se împrumute la Trezoreria Statului. Şi pentru că şi între instituţiile statului „brânza e pe bani", trezoreria percepe o dobândă de 5,25 la sută la împrumut, perioada de rambursare a banilor necesari acum fiecărei autorităţi pentru plata arieratelor fiind de cinci ani.
Aşa cum s-a văzut şi la nivel naţional, când preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a criticat decizia guvernamentală, se conturează un fond puternic de nemulţumire în rândul primarilor. Aleşii înţeleg că, odată cu angrenarea într-un nou credit pentru plata datoriilor din urmă, administraţiile locale sunt complet blocate pentru dezvoltarea unor noi proiecte pentru comunitate.
Intuim un singur lucru: odată cu creditul la care sunt obligate, prin legea dată de guvern, pentru a-şi achita datoriile, primăriile nu vor mai mişca un pai în următorii patru ani, fiind blocate, din cauza sărăciei, la orice fel de investiţie.
Legea prevede ca 85 la sută din creditul contractat de autorităţile locale să se ducă în direcţia plăţii datoriilor vechi, rămânând numai 15 la sută pentru folosirea în alte scopuri, cum ar fi lucrările noi. Ţinând cont de sume, speranţele de modernizare a localităţilor pe următorii patru ani sunt egale cu zero.
Avem şi persoane fericite: patronii firmelor care au de luat bani. Însă, totodată, se prefigurează şi un grup de societăţi noi care vor fi lovite de faliment, odată cu lipsa lucrărilor cu administraţiile locale. Pentru că, nu-i aşa, unde nu sunt investiţii nici dezvoltare nu e. Revenim cu detalii.
