Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Categorie: APH Cultural

maria tanaseMiercuri, 25 septembrie, se împlinesc 100 de ani de la naşterea celei mai cunoscute interprete a cântecului popular românesc, Maria Tănase. Supranumită „regina cântecului românesc" sau „Edit Piaf a României", Maria Tănse s-a născut în 1913, în vechea mahala a Cărămidarilor din Bucureşti.

Maria Tanase a debutat la Teatrul de revistă „Cărăbuş", în 1934. În acelaşi an a imprimat primul său cântec, „Mansarda", o romanţă de Nello Manzatti, la casa de discuri „Lifa Record". Doi ani mai târziu, a mai imprimat alte două cântece populare intitulate „Cine iubeşte şi lasă" şi „M-am jurat de mii de ori". A debutat la postul de Radio Bucureşti, la 20 februarie 1938, unde a fost acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş, şi a susţinut, în direct, un program de cântece româneşti la emisiunea „Ora satului": „M-am jurat de mii de ori", „Şapte săptămâni din post", „Ce-i mai dulce ca alviţa", „Cine iubeşte şi lasă", „Geaba mă mai duc acasă", „Mărie şi Mărioară", „Ţigăneasca", „Când o fi la moartea mea".

În septembrie 1938, şi-a făcut debutul la Teatrul Alhambra, iar în luna noiembrie a aceluiaşi an, a încheiat un contract cu restaurantul „Dory-Parc", devenit, apoi, „Neptun", cântând şi pe estradele restaurantelor „Luxandra" şi „Parcul Luther".

A susţinut concerte de muzică românească în folosul Crucii Roşii. A fost desemnată să reprezinte cântecul popular românesc la Expoziţia universală de la New York (mai 1939).

A făcut turnee în Italia, la Roma şi Milano, apoi, în martie 1941, în Turcia, unde a cântat la teatrul de revistă „Melody Revue" de la Istanbul.

A avut roluri pe scena Teatrului Naţional, în „Cadavrul viu", de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945), şi „Horia", de Mihail Davidoglu (1956), şi a cântat în filmele „Se aprind făcliile" (1939, film care nu mai există), „România" (1947), „Ciulinii Bărăganului" (1958) şi în scurt-metrajul „Amintiri din Bucureşti" (filmat în 1958). De asemenea, a cântat în opereta „Mascota", de Edmond Audran (1944), şi a avut rolul principal în comedia muzicală „Sfinxul de la Hollywood", de Ralph Benatzky (1946).

A interpretat o serie de cântece româneşti de mare popularitate, la inaugurarea noii fundaţii a Societăţii Române de Radiodifuziune, din 28 octombrie 1946.

În 1952, a fost solicitată să profeseze la Şcoala medie de muzică nr. 1 din Bucureşti, în cadrul unei catedre de cant popular nou creată.

În 1953, lansează cântecele „Dragi mi-s cântecele mele" şi „Aseară vântul bătea" (cântec popular din Ardeal) cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, desfăşurat la Bucureşti.

Începând cu 1954, a imprimat la Radio şi la casa de discuri Electrecord (în 1958), patru cântece populare româneşti traduse şi adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei, „Doina de Dolj", „La malediction d'amour" („Cine iubeşte şi lasă"), „Danse montagnarde" („Uhai, bade"), „Tiens, tiens, tiens et na" („Iac-aşa"). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză „Le Chant du Monde", disc distins, în 1965, cu „Grand prix du disque" decernat de Academia „Charles Cros" din Paris.

În 1955, a fost laureată a Premiului de Stat pe 1954, distincţie acordată pentru interpretarea cântecelor populare şi decorată cu Ordinul Muncii.

În 1958, a primit titlul de „Artistă emerită".

În 1959, a întreprins un nou turneu, în Bulgaria, pentru o lună.

În 1963, i-a apărut o culegere de melodii populare sub titlul: „Cântecele mele". A fost prezentatoare, în cadrul turneului pe care l-a făcut împreună cu orchestra „Taraful Gorjului", dar, în acelaşi timp, şi interpretă, cântând piese din repertoriul ei şi pe texte proprii.

A fost, însă, nevoită să-şi întrerupă turneul din cauza bolii (cancer pulmonar), medicii sfătuind-o să se interneze la Spitalul oncologic bucureştean. Şi-a pregătit testamentul, odată cu care lasă posterităţii, sub titlul „Femeia dacă", versuri imortalizate în pagina-manuscris.

Maria Tănase a murit la 22 iunie 1963. La înmormântarea artistei au venit aproape un milion de oameni, iar în România a fost declarată zi de doliu naţional.

OMAGIU ADUS ARTISTEI

Ca un omagiu adus artistei, în 1969, se instituie, la Craiova, Festivalul-Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase", eveniment bienal.

maria-tanase monedeÎn acest an, Banca Naţională a României a lansat cinci monede dedicate împlinirii a 100 de ani de la naşterea marii artiste: o monedă din argint, una din tombac cuprat şi un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), titrează Mediafax.

Moneda din argint are valoare nominală - 10 lei, titlu - 999‰, formă rotundă, diametru - 37 mm, greutate - 31,103 grame, calitate proof, cant zimţat. Aversul monedei din argint redă imaginea unui gramofon, simbol al primelor înregistrări discografice ale Mariei Tănase, inscripţia în arc de cerc „ROMÂNIA", valoarea nominală „10 LEI", stema României şi anul de emisiune „2013", amplasat de o parte şi de alta a stemei.

Moneda din tombac cuprat are valoare nominală - 1 leu, formă rotundă, diametru - 37 mm, greutate - 23,5 grame, calitate proof, cant zimţat. Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea unui gramofon, simbol al primelor înregistrări discografice ale Mariei Tănase, inscripţia în arc de cerc „ROMÂNIA", valoarea nominală „1 LEU", stema României şi anul de emisiune „2013", amplasat de o parte şi de alta a stemei.

Moneda din aur are valoare nominală - 100 de lei, titlu - 900‰, formă rotundă, diametru - 21 mm, greutate - 6,452 grame, calitate proof, cant zimţat. Aversul monedei din aur redă imaginea unui gramofon, simbol al primelor înregistrări discografice ale Mariei Tănase, inscripţia în arc de cerc „ROMÂNIA", valoarea nominală „100 LEI", stema României şi anul de emisiune „2013", amplasat de o parte şi de alta a stemei. Reversul, comun tuturor monedelor - din aur, argint, tombac cuprat -, prezintă portretul Mariei Tănase şi, în arc de cerc, inscripţia „MARIA TANASE" şi anii între care a trăit, „1913-1963".

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Monedele din argint, din tombac cuprat şi seturile vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de 500 de bucăţi monede din argint, 250 de bucăţi monede din tombac cuprat şi 100 de seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat).

Preţurile de vânzare sunt: 300 de lei/bucata, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare; 80 de lei/bucata, exclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv broşura de prezentare; 1.810 lei/bucata, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare.

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate împlinirii a 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint, din tombac cuprat şi a setului de monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

În memoria celebrei artiste, Google a publicat, astăzi, un doodle special, dedicat Mariei Tănase.

Surse foto: adevarul.ro, realitatea.net

Back To Top