A fost sărbătoare mare pentru locuitorii comunei prahovene Izvoarele, acolo unde, în acest weekend, a avut loc Festivalul dulceții, tradițiilor și obiceiurilor de pe Valea Teleajenului. Două zile de cântece și voie bună, îndulcite de bunătăți din toată zona au avut scopul de a atrage turiști într-una dintre cele mai frumoase localități din țară.
Festivalul dulceții, al tradițiilor și obiceiurilor de pe Valea Teleajenului a fost o sărbătoate sponsorizată în totalitate de Autoritatea Națională de Turism și susținută de către Asociația Celor mai Frumoase Sate din România, cu scopul de promovare a valorilor autohtone zonei.
Cea mai mare manifestare din județ dedicată dulceții, dar și tradițiilor s-a aflat, anul acesta, la cea de-a doua ediție și a atras zeci de turiști.
Festivalul a început, sâmbătă, în satul Schiulești al comunei Izvoarele, cu parada costumelor populare, deschisă de doi călăreți, urmați de fanfară, oficialități, copiii de la Ansamblul Izvorașul al Centrului Cultural Izvoarele și artiștii Clubului Seniorilor Homorâciu, dar și o mulțime de localnici dornici să facă parte din convoiul antrenant.
La intrarea în Parcul Schiulești, localnicii au asistat la sfințirea troiței ridicate la ieșirea din sat, pe drumul spre Mănăstirea Crasna. „Ridicarea acestei troițe a fost posibilă datorită sponsorizării din partea lui Ionuț Ciomag, care se gândea de multă vreme să înființeze acest monument aici. Am credința că această cruce va păzi satul Schiulești și pe locuitorii lui și va fi ca un simbol spre sfânta mănăstire, iar ctitorul troiței va avea recunoștința oamenilor pentru efortul său", a declarat Margareta Dinulescu, primarul comunei Izvoarele.
Festivalul dulceții, al tradițiilor și obiceiurilor de pe Valea teleajenului s-a desfășurat pe un teren amenajat special în acest scop, în apropierea Parcului Schiulești.
„Am ales această zonă binecuvântată de Dumnezeu pentru ca oamenii care vin aici să vadă Schiuleștiul, să vadă Izvoarele, să vadă o parte din Homorâciu, sate frumoase, cu oameni harnici și să se îndrăgostească de această zonă, să vină să cumpere terenuri, să investească aici, să se dezvolte turismul. Sunt convinsă că se va dezvolta pentru că toți locuitorii acestei comune sunt extraodinar de harnici și primitori, au case frumoase și curate, au curți curate și știu să fie gospodari și bune gazde. Vă rog să aveți încredere în mine și să fiți alături de mine cum ați fost și până acum. Alături de mine au stat consilierii locali, fără de care nu aș fi putut concretiza multe dintre inițiative. Acest festival a fost posibil cu ajutorul Autorității Naționale de Turism și Asociația celor mai Frumoase Sate. Scena cu toate dotările necesare sonorizării impecabile, corturile, flyerele, bannerele sunt asigurate de ANT", a subliniat primarul comunei Izvoarele.
„Deși am invitat toate personalitățile de la Prefectură și Consiliul Județean, reprezentanții acestor instituții nu au putut fi prezenți - politica nu i-a lăsat să vină. Nu cred că este corect așa. Noi schiuleștenii, izvoranii, suntem contribuabili ca toți cei care fac parte din această țară, iar ceea ce facem noi este pentru a dezvolta localitatea aceasta și întreaga Vale a Teleajenului prin tradiții, prin obiceiuri, prin gastronomie și cinstit este să fim alături unii de alții, pentru că numai așa putem să facem lucruri deosebite", a mai adăugat Margareta Dinulescu.
Prezent la festival, primarul comunei Cerașu, Gheorghe Duca a lansat, la rândul său, o invitație către toți izvoranii: „A fi primar într-o localitate cum este Izvoarele nu e lucru ușor. Dar a realiza atât de multe câte a realizat primarul acestei comune chiar nu este la îndemâna oricui. Să fiți alături de cel care se zbate să aducă bani. Iar cel care aduce bani într-o localitate este primarul. Vă invit, cu această ocazie, pe 26 octombrie, la Ziua Comunei Cerașu".
„Mulți vizitatori sunt atrași de aceste meleaguri mirifice, este o bucurie să mă aflu aici, la acest festival care a fost realizat cu mult efort. Sper din toată inima ca în anii următori să ne putem bucura cu toții, în continuare, de aceste manifestări culturale în adevăratul sens al cuvântului", a declarat Marius Fenichiu, secretar general al PNL Prahova.
Zeci de corturi cu bunătăți și-au așteptat vizitatorii, iar producătorii i-au îmbiat pe turiști cu sortimente diverse de dulceață, cu sucuri naturale, țuică de toate felurile, dar și obiecte de artizanat care au stârnit admirația vizitatorilor. Ghidul invitaților a fost chiar primarul comunei, Margareta Dinulescu.
Fiecare producător a adus peste 30 de sortimente de dulceață. „Am adus duleață de ardei pentru friptură, de ceapă pentru friptură, pepene galbe cu nectarine, castraveți cu nectarine, prune umplute cu nuci, de sfeclă roșie pentru imunitate, coacăze cu nectarine, morov cu nuci și portocale, de soc, pepene roșu, pepene galben, struguri, măceșe și multe altele. Sunt rețete moștenite de la bunica: dulceața de cătină. Fiecare sortiment are întrebuințări medicale: imunitate, astm, tuse, digestie, diabet", ne-a spus Floarea Topală, producător din comuna Brebu.
„Am adus aici 32 de sortimente de duleață. Vă recomand o garnitură la friptură din usturoi, floarea-soarelui și ananas, dulceața din ceapă roșie, un șerbet deosebit, din frăguțe, dulceața din afine, din nuci verzi, tradiționalele dulcețuri din căpșuni sau vișine, dar și sortimente deosebite din floare de soc, din lămâiță, din flori de salcâm, floare de bujor, floare de liliac", ne-a spus și Elisabeta Neagu, un alt producător din Brebu.
Producătorii din Izvoarele le-au explicat invitaților terapiile cu plante. „Avem și siropuri, dar și zacuscă. Siropul de busuioc de munte este bun pentru răceală, siropul de soc este bun diuretic și răcoritor. Mai avem sirop de cimbrișor, de păpădie și multe altele", a spus Mioara Panait, producător localnic.
„Dulceața este o tradiție, însă noi am dus această tradiție la o nouă etapă, deoarece avem un colaborator expert în industria conservelor. Am adus aici dulceața din semințe de dovleac, siropul de cătină, pasta din cătină și o pulbere făcută din fibra de la cătină care este plină de vitamina C, pentru întărirea sistemului imunitar", a explicat Angheluș Popa, un alt producător din Izvoarele.
Și meșteșugurile tradiționale au atras admirația turiștilor: „Multe dintre covoare sunt creații proprii, realizate după desene de-ale mele. Toate culorile sunt naturale, făcute din frunze și alte diverse părți ale plantelor: ceapă, roșii, frunze, coji, tulpine pe care le întărim cu un pic de oțet. Tristețea noastră este că tinerii nu mai vor să țeasă covoare. Nu îi mai încântă, dar este păcat că se pierde tradiția, se pierd obiceiurile", a spus Maria Călinoiu, arătându-le oaspeților războaiele la care a făcut sute de covoare.
Sculptorul comunei, Vasile Alexe, le-a prezentat invitaților arta sa și i-a convins că lucrul în lemn este o artă pe cât de rafinată, pe atât de dificilă, care are secretele sale.
Între timp, pe scenă au urcat artiștii de la Clubul Seniorilor din Homorâciu, care au prezentat o șezătoare, poezii, cântece și jocuri, urmați de copiii de la Ansamblul Izvorașul și artiștii de la clasele de canto și dans modern ale Centrului Cultural Izvoarele, care au încântat audiența până târziu în noapte, dar și duminică, în cea de-a doua zi a festivalului.
GALERIE FOTO