• Castelul Cantacuzino din Bușteni este unul dintre edificiile românești de o mare valoare arhitectonică, istorică, documentară și artistică.
• Aflat în administrare privată, castelul construit de Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino, cunoscut în istorie drept „Nababul”, a devenit un complex turistic fascinant și a redat publicului o dovadă a măiestriei artistice arhitectonice, fiind înconjurat și de un parc generos.
• Până în luna octombrie, Castelul găzduiește și expoziția „Leonardo da Vinci – the Machines”.
Om politic român, ales de două ori primar al Bucureștiului și numit prim-ministru al României în perioada 1899 - 1900 și în perioada 1904 – 1907, Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino (n. 22 septembrie 1832, București; d. 23 martie 1913, București) se trăgea din vechea familie nobiliară Cantacuzino, fiind un descendent al voievozilor români, respectiv împăraților bizantini Cantacuzino și descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu. A studiat la București și Paris, unde și-a luat doctoratul în drept, în anul 1858. Întors în țară, Gheorghe Grigore Cantacuzino a fost numit judecător la Tribunalul Ilfov, după care, a devenit consilier la Curtea de Apel București, funcție din care a demisionat la data de 4 mai 1864.
Datorită averii sale colosale a fost supranumit „Nababul”. Din banii de care dispunea, a construit trei palate: Palatul Cantacuzino din București, situat pe Calea Victoriei, care adăpostește în prezent Muzeul Național „George Enescu”, Castelul Cantacuzino din Bușteni, numit uneori „Palatul Cantacuzino Bușteni”, și Palatul Cantacuzino de la Florești, supranumit și „Micul Trianon”, în prezent în ruină.
Scurt istoric
Castelul Cantacuzino din Bușteni are o mare valoare arhitectonică, istorică, documentară și artistică. Lucrările de construcție au fost finalizate în anul 1911, după planurile arhitectului Grigore Cerchez, figură marcantă a curentului neoromânesc. Din păcate Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino nu s-a bucurat mult timp de castel, el încetând din viață în 1913.
În perioada post-comunistă, după ce mulți ani a fost folosit ca sanatoriu, castelul a fost retrocedat moștenitoarei pe linie directă, Ioana Cantacuzino, strănepoata Nababului, care l-a vândut. Castelul se află astăzi în proprietate privată și a fost deschis publicului larg începând cu anul 2010. La etajul superior al castelului, începând cu anul 2015, s-a deschis o galeria de artă care adăpostește periodic expoziții cu lucrări ale unor artiști celebri. Începând cu anul 2016, curtea castelului găzduiește un parc de aventură pentru copii și părinți, precum și două restaurante cu terasă, deschise în 2012, respectiv 2020.
Ce vedem?
Edificiul a fost realizat în stil neoromânesc, din piatră cioplită la exterior și cărămidă la interior, fundația este realizată din beton, iar acoperișul din țiglă. Construcția este de tip pavilion, având forma unui patrulater cu latura sudică deschisă și se întinde pe o suprafață de 3148 mp.
Atmosfera din interiorul castelului are un pronunțat caracter romantic, cu detalii și ornamente bogate. Primul nivel al castelului ne oferă un mozaic impresionant, de tip roman, picturi murale cu numeroase simboluri, realizate de artiști venețieni, vitralii din sticlă de Murano fiecare cu simbolistica lui, ceramica glazurată italiană, în holul principal, șeminee din calcar de Albești, ornamentate cu mozaic policrom și foiță de aur.
Impresionante sunt plafoanele încăperilor, din lemn de stejar, casetate și sculptate, dar și ușile din lemn de stejar, sculptate. Un element aparte este scara din lemn de stejar proiectată astfel încât să se sprijine doar în pereți, fără alt suport central, un element arhitectornic distinct și special conceput pentru acest castel.
Mai putem observa scările din marmură de Carrara, balustradele sculptate în piatră, din fier forjat sau din lemn, casetoanele pictate și frizele decorative.
Din păcate, în peroada comunistă, când clădirea a fost folosită ca sediu al spitalului de boli pulmonare, nu au mai rezistat feroneria din bronz cu ornamente, realizată la Paris, nici pictura originală a pereților care, în unele locuri, au fost acoperiți cu până la nouă straturi de vopsea de ulei, și nici stemele regale montate, inițial, pe ușile biroului Prințului Cantacuzino, deasupra tăbliilor sculptate cu blazonul familiei Cantacuzino.
Nu putem trece cu vederea candelabrul original din Salonul de onoare, element care a fost cuprins în structura originală a acoperișului pentru că greutatea lui depășea 1,5 t.
O priveliște minunată a zonei o putem avea din imensa logie de pe latura vestică, cu arcade și coloane ornamentate.
Impresionante sunt, însă, motivele ornamentale prezente în pavilionul central: o galerie de picturi murale unică în România, realizată pe piele de Cordoba, care cuprinde douăsprezece portrete în mărime naturală ale principalilor membri ai familiei Cantacuzino din ramura valahă. Tot în pavilionul central, în Sala de Bal, se regăsește o colecție de heraldică unică în România, reprezentând 27 de blazoane ale neamurilor boierești înrudite cu familia Cantacuzino. Vitraliile policrome din aceeași sală cuprind chipurile boierilor familiei Cantacuzino, sporind valoarea edificiului.
Din punct de vedere al mărimii, castelul se compară cu alte edificii realizate în stilul neobrâncovenesc, cum ar fi Palatul Patriarhal, complexul Peleș din Sinaia și cel de la Cotroceni.
Castelul este înconjurat de cascade, grote și fântâni arteziene și este în topul primelor castele din Romania din punct de vedere arhitectural.
„Leonardo da Vinci – The Machines”
Anul acesta, în sezonul touristic, Castelul Cantacuzino găzduiește expoziția temporară „Leonardo da Vinci – The Machines”, eveniment care marchează 570 de ani de la nașterea lui Leonardo da Vinci și 111 ani de la inaugurarea Castelului Cantacuzino, deschisă publicului până la finalul lunii octombrie.
La etajul Castelului Cantacuzino, în Galeria de Artă a castelului, putem vedea 45 de mașini proiectate în urmă cu peste 500 de ani de către Leonardo da Vinci și materializate pentru prima oară abia în anul 1970 de către o familie de artiști italieni - în colaborare cu celebrul istoric Carlo Pedretti - pentru Muzeul Leonardo da Vinci Firenze. Exponatele, realizate din lemn, reproduc cu fidelitate schițele și proiectele descoperite în codexurile lui da Vinci.
Expoziția este interactivă, astfel încât putem interacționa cu 15 dintre aceste mașinării, printre care șurubul lui Arhimede, schimbătorul de viteze sau ciocanul acționat cu came. Alte invenții uimitoare, prezente în expoziție sunt: deltaplanul, parașuta, macaraua lui Brunelleschi, fierăstrăul hidraulic sau reflectorul, acestea stând la baza tehnologiilor din zilele noastre.
Expoziția este grupată în patru categorii: mașini pentru zbor, mașini hidraulice, mașinării și concepte pentru construcții civile, respectiv mașini militare și este aflată în turneu mondial pe toate continentele, din 2003.
Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino a fost inaugurată în 2015, iar prima expoziţie i-a fost dedicată pictorului spaniol Salvador Dali. Au urmat expoziții cu lucrări grafice ale artiştilor Pablo Picasso, Marc Chagall, Vincent van Gogh, Henri Matisse, Henri de Toulouse-Lautrec, dar şi expoziţii de artă contemporană cu lucrări ale artiştilor Andrei Gamarţ, Nadine Kseibi, Mirela Iordache, ale Societăţii Artiştilor Figurativi din România, precum și o mare expoziție de sculptură care a celebrat Centenarul Marii Uniri, aducând împreună 100 de sculptori români.
CITEȘTE ȘI: Peste 28 de milioane de lei pentru monitorizarea video a traficului rutier pe drumurile județene din Prahova
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană