• Pentru 30 de ani „prima donna assoluta” a marilor scene internaționale și pentru tot atâta timp profesor emerit de muzică al Universității Indiana din Statele Unite, Virginia Zeani este un important reper al lumii culturale și unul dintre cele mai puternice simboluri ale României.
• Virginia Zeani s-a stins din viață luni, 20 martie, la vârsta de 97 de ani.
Virginia Zeani devenise atât de respectată, încât tatăl lui Pavarotti a rugat-o cândva să-i ajute băiatul, talentat, dar timid, să-și găsească drumul în lumea artistică. Andrea Bocelli i-a făcut o reverență, într-un clip transmis iubitorilor de operă din toată lumea, mulțumindu-i Virginiei Zeani pentru lecțiile de canto pe care i le-a oferit, cândva, la Torino, titrează Culture F.
Munca ei a fost recunoscută cu peste 50 de premii şi distincţii naţionale şi internaţionale, este doctor honoris causa al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și este deţinătoarea Decoraţiei Regale „Nihil Sine Deo”, acordată în 2011 de către regele Mihai I al României.
Poate că a fost o vreme necunoscută publicului larg din țara ei natală, dar asta pentru că a avut trei vieţi, așa cum a spus-o în memoriile sale: una în România, până la 21 de ani, alta în Italia - până la 55, şi a treia în Statele Unite, Florida.
Probabil, cea mai distinsă și mai fermecătoare soprană din toate timpurile, cu ținută imperială și alura hollywoodiană, Virginia Zeani este ea însăşi o poveste, pe lângă poveștile ei de viaţă formidabile. Amintirile ei sunt tot atâtea momente cu valoare istorică, din întâlniri cu Vittorio de Sica sau Fellini, cu Tyrone Power, Domingo sau Grace Kelly.
Povestea Virginei Zeani începe într-o Românie aflată în reconstrucție după Primul Război Mondial. S-a născut în 1925, la câțiva ani după ce ultimele rafale de tun amuțeau, lăsând în urmă în amintiri cumplite legate de teroarea și tristețea unor ani apăsători de război.
“Părinţii mei erau oameni deprinşi cu munca pământului, fără şcoală sau educaţie. S-ar putea spune că nu mă născusem în cea mai potrivită familie pentru cineva care îşi doreşte o carieră muzicală”, scria Virginia Zeani în memoriile sale.
A fost educată, la primii pași din România, de strălucita soprană din Rusia Lydia Lipkowska, cândva o mare cântăreaţă de la Opera Metropolitan – bună prietenă cu Caruso și Şaliapin. Dirijorul Narducci și cântărețul Aureliano Pertile aveau să șlefuiască decisiv acest diamant, mai târziu, în Italia.
CITEȘTE ȘI: TEATRUL „TOMA CARAGIU”: PROFUNZIME, DRAMATISM, VULNERABILITATE ÎN SPECTACOLELE SĂPTĂMÂNII
După teroarea celui de-al Doilea Război Mondial, gândul de a părăsi țara a devenit, atât pentru Virginia, cât și pentru ai ei, un imperativ absolut. Ocazia pe care o aştepta s-a ivit abia în 1947, când avea 21 de ani și i s-a oferit o bursă de şase luni în Italia, cu aprobarea preşedintelui de atunci al Republicii România, Petru Groza.
Virginia Zeani a fost o emigrantă săracă, venită dintr-o ţară pustiită de comunism. Nu avea vreo altă valoare în afară de propria-i voce.
A ajuns la Milano în 1947, un an după ce vestita La Scala - distrusă complet într-un bombardament la 15 august 1943, s-a redeschis în deplina sa splendoare tradiţională. În același an ajungea la Milano și Maria Callas, dar și basul Nicola Rossi-Lemeni, bărbatul care avea să-i devină soț Virginei Zeani zece ani mai târziu.
A debutat La Teatro Duse din Bologna, în Traviata. Apoi, Violetta Valéry din „Traviata” a devenit un rol-pivot al carierei sale, pe care l-a întruchipat un sfert de secol, pe toate scenele lumii. L-a jucat de peste 640 de ori, ceea ce este un record mondial absolut.
Virginia Zeani a îmbinat rolurile de soprană lirico-lejeră cu cele dramatice, cunoscând succese deosebite la Florenţa, Barcelona, Viena, Sankt Petersburg, Paris. A strălucit în fiecare rol, de la Gilda din Rigoletto și Mimi din Boema, Adina din Elixirul dragostei sau Margareta din Faust, la Somnambula, Aida, Madama Butterfly, Tatiana din Evgheni Oneghin, Manon Lescaut, Tosca, Adriana Lecouvreur, Fedora, Lina din Stiffelio, Elisabetta din Don Carlo, Desdemona din Otello, Charlotte din Werther, chiar Senta din Olandezul zburător şi Elsa din Lohengrin. Toate aceste roluri i-au stabilit o reputație de necontestat în repertoriul de „Bel Canto”.
Anul trecut a fost inclusă în OPERA America Hall of Fame.
„I-am telefonat în iulie 2000 de la New York încercând să aranjez o întâlnire pentru filmarea unui episod din ”Memoria exilului românesc”. Era la Bloomington, profesoară la Indiana University. Din păcate nu am reușit să acordăm angajamentele pe care le avea cu cele două săptămâni la dispoziția mea. N-o să uit căldura vocii și simpatia pe care mi-a acordat-o din prima clipă. „Am văzut ce-ai făcut cu Cella...” Am vorbit mult în cele câteva zile când tot încercam să ne întâlnim și ne izbeam de imposibilități. „Ți-am recunoscut vocea de pe casetă.” „Dar la centenarul Cellei eram răgușită...” Nu se pierde amprenta vocală... Dacă ai știi câte roluri am cântat răgușită! Am bronșită cronică de la 20 de ani! Când am avut nevoie mi-a dat Dumnezeu dublura vocii mele!” Am vorbit despre Regele Mihai, despre Pavarotti, despre Maria Callas, despre România. La un moment dat mi-a spus: ”Știi prin ce ne asemănăm? Prin faptul că facem ce ne place, ceea ce iubim! E o misiune!” Ore în șir am vorbit fără să mă gândesc o clipă că s-ar putea să fie ultimele mele convorbiri cu Virginia Zeani. Ne-am revăzut peste 11 ani, în 2011, de 10 Mai în grădina Palatului Elisabeta, alături de Regele Mihai.
Dumnezeu s-o odihnească între stelele Universului! Condoleanțe fiului său Alessandro Rossi Lemeny!”, este omagiul public al Marilenei Rotaru.
Celebra soprană Virginia Zeani, născută Zehan în 21 octombrie 1925, în localitatea mureşeană Solovăstru.
Sursă foto: Marilena Rotaru
CITEȘTE ȘI: UNITER, MARCATĂ DE SCANDALURI. SILVIU PURCĂRETE S-A RETRAS DE LA NOMINALIZĂRI
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
