• Buna Vestire sau Blagoveștenia este sărbătorită de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe data de 25 martie.
• În tradiția populară, ziua de Buna Vestire sau Ziua Cucului are o importanță deosebită de care sunt legate numeroase datini, tradiții și ritualuri străvechi.
Buna Vestire, cunoscută în calendarul popular ca Blagoveștenia sau Ziua Cucului, este sărbătorită de românii ortocși în fiecare an, la data de 25 martie. În tradiția populară, ziua de Buna Vestire are o importanță deosebită, reprezentând și cea mai veche sărbătoare, prima închinată Maicii Domnului. La început, data acestei sărbători varia între 5 ianuarie (Ajunul Bobotezei) sau chiar pe 18 decembrie, în alte țări.
Această sărbătoare este cea mai importantă din Postul Paștelui. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, iar pentru aceasta, Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi a săptămânii cade sărbătoarea.
Blagoveștenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.
Tradiții, ritaluri, superstiții de Buna Vestire
O întreagă suită de credințe, obiceiuri și practici aflate sub semnul purificării și protecției gospodăriei, al „prezicerii” norocului, al rodului pomilor fructiferi, al timpului probabil și al căsătoriei sunt menționate din timpuri vechi pentru această sărbătoare.
Ritualurile încep încă de dimineață. Este interzis să dormi prea mult în această zi, în caz contrar vei fi somnoros de-a lungul întregului an.
CITEȘTE ȘI: FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU” A AJUNS LA EDIȚIA A XXXIII-A
La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămâie şi cârpe arse a clădirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor (Transilvania, Banat), producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat), aprinderea focurilor în grădini şi livezi, scoaterea din lăzi a straielor şi ţesăturilor la aerisit.
În unele zone ale țării, există obiceiul ca cel care se trezește primul în dimineața de 25 martie, de Buna Vestire, să ia o oală cu jar în care să pună tămâie apoi să înconjoare casa, ca nicio dihanie să nu se apropie de ea. După ce va termina cu casa și acareturile din jur, acesta merge la animale și, mai apoi, la pomii fructiferi. Dacă observă că unii pomi fructiferi nu vor avea rod, atunci îi amenință cu un topor, zicându-le „dacă nu rodești, te tai!”.
Aprinderea focurilor în curte, în fața ușilor era însoțită și de anumite ofrande: oamenii puneau lângă aceste focuri pâine, sare și apă pe care mai apoi le vor da de pomană. În acest fel, îngerii se încălzesc, mănâncă și beau apă, iar cei ai casei vor fi păziți de cele rele. În alte zone, de Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor vor veghea familia și gospodăria tot restul anului.
În această zi este complet interzis să se spele rufe, să se calce, să se muncească, iar cei care nu respectă aceste lucruri, vor avea parte de ghinion și vor atrage energii negative în casele lor.
Iar la așa o sărbătoare, în această zi aducătoare de veste minunată, una dintre obligații era evitarea certurilor, altfel oamenii aveau parte de gâlcevi de-a lungul intregului an. Se spunea că cine se ceartă sau era supărat pe ceilalți în ziua de Buna Vestire, avea necazuri tot anul.
Se spune că, de Buna Vestire, se aude prima dată în an cântecul cucului, motiv pentru care numele sărbătorii a rămas „Ziua Cucului”.
Tradiția spune că de Buna Vestire, pe 25 martie, flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmplă ca după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, fiecare cântec al său echivala cu un an de așteptare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, era semn că venea o căsătorie grabnică.
De Buna Vestire sau Blagoveștenia, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu bucurie, cu stomacul plin și cu bani în buzunar. Doar așa atrăgeau norocul și belșugul asupra casei și familiei și aveau parte de lucruri bune în anul care urma. Acesta este și motivul pentru care se spune că, de Buna Vestire, nu avem voie să ieșim din casă flămânzi, ci este obligatoriu să mănâncăm bine, să nu se simțim deloc senzația de foame și să nu ieșim din casă cu stomacul gol.
Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol sau în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!”. Era semn rău, se spunea că „te-a spurcat cucul”, iar peste an lucrurile nu vor merge tocmai bine.
Exista obiceiul ca în această zi, să se numere de câte ori cucul își cânta numele, număr care ar descoperi câți ani mai are acea persoană de trăit.
De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.
De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru că doar așa te poți mișca ușor prin viață, precum se mișcă peștele în apă. În ziua de Buna Vestire, pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că vor muri toți peștii din apa respectivă.
Potrivit unei vechi superstiții, pe 25 martie, în ziua de Buna Vestire, nu se pun ouă sub cloșcă pentru că puii vor iesi cu două capete și patru picioare. Ouăle scoase de sub găini în ziua de Blagoveștenie nu sunt bune de mâncat și trebuie aruncate.
În această zi se fac şi previziuni meteorologice. În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti.
CITEȘTE ȘI: TEATRUL „TOMA CARAGIU”: PROFUNZIME, DRAMATISM, VULNERABILITATE ÎN SPECTACOLELE SĂPTĂMÂNII
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
