• Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultimul praznic din anul bisericesc, pentru că un nou an bisericesc începe la 1 septembrie.
• Această sărbătoare este asemănată cu Vinerea Patimilor, pentru că amintește de sacrificiul Sfântului Ioan pentru credință.
Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul este ultima mare sărbătoare din Anul Bisericesc. Biserica ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor, adică data trecerii lor spre cele cereşti, ca ziua lor de naştere. Numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul fac excepție de la această regulă.
Biserica a închinat lui Ioan şase sărbători: zămislirea lui - 23 septembrie; naşterea - 24 iunie; soborul lui - 7 ianuarie; tăierea capului - 29 august; prima şi a doua aflare a capului 24 februarie; a treia aflare a capului său - 25 mai.
Prin această sărbătoare celebrată la 29 august, spun preoţii, ni se aminteşte de sacrificiul făcut de Împăratul Irod, la rugămintea soţiei sale, Irodiada, de a tăia capul Sfântului şi de a-l oferi fiicei lor.
Sf. Ioan este prooroc și el vesteşte venirea Mântuitorului Hristos, iar Dumnezeu vorbeşte prin gura sa. Faptul că vorbea mereu în public şi înfiera păcatele, în special cele ale Împăratului Irod care îşi făcuse cumnata soţie, deci, trăiau în păcat şi desfrâu, i-a adus sfârşitul.
CITEȘTE ȘI: MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ORGANIZEAZĂ A XI-A EDIȚIE A ZILEI LIMBII ROMÂNE
Sf. Ioan este socotit de biserică ultimul prooroc al Vechiului Testament şi primul Sfânt al Noul Testament. El face trecerea între legea veche şi cea nouă. Preoţii spun că şi modul său de viaţă, de la felul în care trăia, ca un pusnic al zilelor noastre şi până la modul în care se îmbrăca, l-au făcut iubit de oameni. “Chiar Mântuitorul Hristos recunoaşte că nu s-a mai născut un om mai sfânt din femeie decât Ioan Botezătorul”, spun teologii.
Superstiții și tradiții de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
În ziua de 29 august, când Biserica prăznuiește Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, tradiția spune că nu se folește cuțitul, ci totul se rupe cu mâna, nu se consumă varză și se ține post.
Nu se mănâncă varză pentru că lui Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul pe varză de 7 ori şi a înviat.
În popor se vorbea și de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ținea până pe 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creștin, care avea rolul de a-i curăți pe cei care au săvârșit omoruri sau alte păcate grave. Una dintre cele mai respectate tradiții este ținerea postului negru, în ziua de sărbătoare. În unele zone, tradiția spune că în ziua de 29 august creştinii trebuie să ţină post aspru în care sunt permişi doar struguri şi apă.
Nu se manâncă fructe sau legume roşii, rotunde sau în formă de cruce: nuci, mere, pepene, care au forma capului.
Nu se bea vin roşu, deoarece acesta reprezintă sângele Botezătorului.
De asemenea, în memoria sângelui vărsat de către Sântion sau Sântion de toamnă (cum mai e numit, în popor, Sfântul Ioan Botezătorul), tradiţia cere să nu se consume şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare: ardei roşii, sos de tomate, carne roşie.
Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei, spun specialiştii în Etnografie.
Mai multe pe adevarul.ro
CITEȘTE ȘI: CEA DE-A 74-A STAGIUNE A TEATRULUI „TOMA CARAGIU” PLOIEȘTI ÎNCEPE DUMINICĂ, 3 SEPTEMBRIE
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
