• Cunoscută și sub denumirea de Sfânta Vineri, Sfânta Parascheva este prăznuită în fiecare an pe data de 14 octombrie.
• Aceasta este una dintre cele mai mari sărbători de peste an. Nu doar Biserica Ortodoxă o cinstește, ci și bisericile de rit oriental.
Parascheva s-a născut în Epivatos, din Tracia, un sat situat pe lângă mare, nu departe de cetatea Calicatria, unde s-a călugărit de tânără, împreună cu fratele ei, Evtimie. A dus o viaţă ascetică în pustie, rugându-se neîncetat, deși făcea partea dintr-o familie înstărită și nu ducea grija zilei de mâine. Într-o noapte i s-a arătat un înger, care i-a spus să se întoarcă acasă, căci acolo trebuie să moară. S-a întors şi a murit la 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară, se arată în scrierile teologice. Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a arătat în vis unor oameni evlavioşi, în strălucirea ei cerească, cerând ca trupul ei înmiresmat să fie scos din mormânt. Sfintele moaşte au făcut minuni pentru mii de oameni.
Duse din Epivatos la Târnovo şi apoi la Constantinopol, după sute de ani, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns în Moldova, unde se află şi acum. Ele au fost aduse pe 14 octombrie 1641, aflându-se în prezent la Mitropolia din Iași.
Românii ortodocși sunt foarte atașați de Sfânta Parascheva, considerând-o o mare ocrotitoare și aducătoare de sănătate și noroc în viață. Acesta este motivul pentru care, an de an, zeci de mii de pelerini se roagă la moaștele Sfintei.
Pelerini veniţi din ţară şi străinătate formează, în aceste zile, un rând lung de câţiva kilometri pentru a se închina la raclă, iar numărul acestora fiind în creştere de la o oră la alta.
Tradiții și superstiții de Sfânta Parascheva
În această zi, marcată cu cruce roșie în calendar, este interzis să calci, să cosi, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie. În credința populară se spune că astfel eviţi durerile de cap.
De asemenea, în această zi se fac pomeni pentru răposații care nu şi-au găsit liniştea sau au murit fără lumânare. Femeile duc la biserică lipii, vin şi must, care sunt binecuvântate, apoi se împart celor nevoiași.
Deși este zi de post, nu este indicat să se consume nuci, castraveți sau fructe cu formă de cruce. De asemenea, este obiceiul de a evita fructele închise la culoare și pepenele roșu, pentru că acestea pot aduce aminte de sacrificiul martiric.
Tot pe 14 septembrie, de Sfânta Parascheva se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.
Conform tradiției populare, fetele tinere care se ocupă de cusut și spălat vor rămâne nemăritate. Acest obicei era respectat de tinere pentru a păstra onoarea și de bătrâni pentru a asigura belșugul casei.
Câți români își serbează ziua onomastică pe 14 octombrie
Deși este un nume străvechi, pe care puțini părinți îl mai dau copiilor, peste 42.000 de români îşi serbează ziua onomastică, sâmbătă, la praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva.
Potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Populaţiei, sunt 38.772 de femei care poartă numele de Parascheva sau derivate ale acesteia şi 3.352 de bărbaţi care se numesc Paraschiv sau derivate ale numelui.
Cel mai întâlnit nume la femei este Paraschiva - 34.072 de persoane, urmat de Parascheva - 2.047, Parasca - 1.105, Chivuţa - 562, Chiva - 417, Pachiţa - 394, Paraschiţa - 74, Vuţa - 46, Paraschieva - 45, Parastiţa - 8 şi Paraschivuţa - 2.
La bărbaţi, cel mai întâlnit nume este Paraschiv - 3.017, urmat de Chivu - 219, Petcu - 98, Paraschivu - 10, Paraschiţă - 6 şi Chivuţă - 2.
Mai multe pe adevarul.ro
CITEȘTE ȘI: TÂRGUL DE TOAMNĂ S-A DESCHIS VINERI, LA PLOIEȘTI FOTO&VIDEO APH
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
