• Pe 7 ianuarie este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul, eveniment care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și care include multiple semnificații.
• Și în această zi, românii respectă o serie de obiceiuri despre care se spune că le-ar aduce sănătate și belșug.
Viața Sfântului Ioan Botezătorul este intens menționată în Biblie, el fiind o figură atât de importantă a Sfintei Cărți, încât Biserica i-a închinat şase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului lui (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, tatăl său a fost preotul Zaharia și mama sa, Elisabeta, a fost descendentă din neamul lui Aaron.
Nașterea lui Ioan a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.
Pentru că nu vrut să creadă cele spuse de îngerul Gavriil, Zaharia a decis să rămână mut până la nașterea fiului său.
CITEȘTE ȘI: FILARMONICA PLOIEȘTI DĂ STARTUL CONCERTELOR DIN ACEST AN CU O CĂLĂTORIE MUZICALĂ „ÎN PAȘI DE DANS”
Sf. Ioan Botezătorul a venit pe lume cu trei luni înainte să se nască Mântuitorul Iisus Hristos. Potrivit Sfintei Scripturi, Sfântul Ioan Botezătorul a săltat în pântecele maicii sale, în momentul în care Elisabeta se întâlnește cu Fecioara Maria atunci când această îl purta în pântece pe Domnul.
Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe vremea când Ponțiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L descoperi pe Acesta și a-L face cunoscut în Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”.
În religia creștină, sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut ca „Înaintemergătorul Domnului”, misiunea acestuia fiind de a pregăti calea și oamenii pentru venirea lui Iisus Hristos și de a-i boteza în râul Iordan pe cei care se pocăiau, potrivit basilica.ro.
Sfântul Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Hristos, afirmă despre sine: „Nu sunt vrednic, că plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălțămintei (În 1, 27). (…) Iată Mielul lui Dumnezeu: Cel ce ridică păcatul lumii.” După botezul Domnului în Iordan el a spus: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel și a rămas peste El. Eu trebuie să mă micșorez, iar El trebuie să crească. Pare nefiresc ca un om să dorească să se micșoreze, cu scopul că aproapele sau să sporească. Firesc îi este omului căzut din har, să dorească a crește și a se îmbogăți pe seama și în dauna celorlalți. Semenii trebuie să existe pentru un om căzut în păcat, doar să-l admire și să-i slujească”.
Sfântul Ioan Botezătorul a fost întemnițat de Irod Antipa, fiul regelui Irod cel Mare si tetrarh, deoarece l-a criticat pe acesta pentru ca a luat-o în căsătorie pe cumnata sa, Irodiada.
Potrivit Evangheliei, cu ocazia sărbătoririi zilei sale de naștere, Irod a cerut ca fiica Irodiadei, Salomeea, să-i danseze. El i-a spus tinerei să-i ceară ce vrea, iar tânăra i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul.
Tradiții și superstiții de Sfântul Ioan Botezătorul
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se știe despre Sfântul Ioan că este protectorul pruncilor, el se asigură ca bebelușii se nasc sănătoși, fără malformații sau diformități.
În unele zone, cu ocazia acestei zile se ține „Iordănitul femeilor”, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă.
Iordanitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.
În alte zone exista „Iordăneala”, un obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ioan Botezătorul. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează.
Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
Ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
Se spune, conform tradiției, că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
De Sfântul Ion nu se stinge candela.
Pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul, nu se spală, nu se face curat, nu se coase și nu se fac alte treburi prin gospodărie. În această zi nu se foloseşte mătura.
Tot în această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi.
În această zi, la sărbătoarea de Sfântul Ioan Botezătorul, nu se bea vin roșu pentru că amintește de martiriul Sfântului.
Sărbătoriții zilei
Pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul, peste 300.000 de românce își sărbătoresc ziua onomastică, purtând numele Ioana și aproximativ 140.000 numele Ionela. În ceea ce privește bărbații, peste 400.000 poartă numele Ion, peste 500.000 pe cel de Ioan și peste 320.000 se numesc Ionuț. În această zi, se sărbătoresc și cei care poartă derivate din numele Ion și anume Oana, Nelu, Iana, Ionuța, Ionelia, Iancu, Ian sau Ivan.
CITEȘTE ȘI: TEATRUL „TOMA CARAGIU” VĂ INVITĂ LA PRIMELE SPECTACOLE ALE LUNII IANUARIE
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
