• Reprezentanții mai multor asociații culturale din țară și ai Muzeului Memorial „B. P. Hasdeu” au trimis Ambasadei din Paris propunerea ca o sală de la Sorbona să poarte numele Iuliei Hasdeu.
• În două luni, peste 1700 de persoane au semnat pentru această inițiativă culturală.
De Ziua Culturii Naționale, reprezentanți ai mai multor asociații culturale, conducerea Muzeului Memoral „B. P. Hasdeu”, profesori universitari și membri ai unor prestigioase foruri culturale din țară și străinătate au semnat scrisoarea de intenție prin care propun ca o sală de la Universitatea Sorbona să poarte numele Iuliei Hasdeu. Inițiativa care aparține Asociației „Călător prin România” a inclus o campanie de strângere de semnături destinată onorării, în acest fel, a primei românce studente a prestigioasei universități.
„Către Ambasada României în Republica Franceză
În atenția Excelenței Sale Doamna Ambasador Ioana Bivolaru
Excelența Voastră,
În ultimele două luni ale anului 2023, Asociația „Călător prin România”, împreună cu Asociația ,,Caradja-Cantacuzino’’, Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu” (Câmpina) și cu echipele proiectelor ,,Țara cu Balauri’’ și „Cimitirul Bellu - muzeu în aer liber”, au demarat campania de strângere de semnături „Iulia Hasdeu – la Sorbona” prin care ne-am propus să adunăm semnături și mesaje de susținere pe care să le centralizăm și să le trimitem conducerii Universității Sorbona din Paris, cu scopul de a denumi una dintre sălile acestei importante instituții de învățământ cu numele uneia dintre personalitățile de seamă ale României – Iulia Hasdeu –, prima româncă studentă a prestigioasei universități amintite.
Pe cale de consecință, vă solicităm sprijinul în demararea procedurilor privind finalizarea cu succes a demersului nostru, azi, 15 ianuarie 2024, de Ziua Culturii Naționale. Atașăm prezentei solicitări Argumentul pentru care am demarat această campanie, precum și lista cu semnăturile și mesajele primite doar în ultimele câteva luni ale anului 2023 și la începutul lui 2024. Totodată, vă asigurăm că numărul celor care sunt alături de noi în acest demers este cu mult mai mare.
Vă mulțumim pentru sprijinul acordat și vă stăm la dispoziție și cu alte informații necesare, în cazul în care acestea ajută la rezolvarea cu succes a demersului”, spun autorii.
Scrisoarea este semnată de către Constantin-Iulian Tănașcu - Președintele Asociației „Călător prin România”, Aura Dobre - Directorul Muzeului Memorial „B. P. Hasdeu”, Maximilien Caradja Johnson - Președintele Asociației „Caradja-Cantacuzino”, Lect. univ. dr. Filip-Lucian Iorga - Facultatea de Litere, Universitatea din București, Membru al Royal Historical Society din Marea Britanie, Iuliana-Andreea Călina - Vice-președinte al Asociației „Călător prin România”, Laurențiu-Florin Cuțaru - Proiectul „Țara cu Balauri”, Marius Voicu - Responsabil Proiect „Cimitirul Bellu – Muzeu în aer liber”, Ramona Valentina Voicu - Responsabil proiect „Cimitirul Bellu – Muzeu în aer liber”.
La demersurile de propunere, inițiatorii au adus un argument cultural:
„Argument
Iulia Hasdeu s-a născut în 2/14 noiembrie 1869, în București, în familia savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu – academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic, una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.
Iulia Hasdeu a fost un copil genial și precoce, la vârsta de doi ani știa să vorbească limba franceză – pe care a adorat-o, iar în următorii 2-3 ani a învățat și limbile germană, engleză, greacă și latină.
La cinci ani scria nuvele, la 11 ani compunea piese de teatru și devenea elevă a Collège Sévigné din Paris, iar la 16 ani a fost prima româncă înscrisă la prestigioasa Universitate Sorbona, din capitala Franței, uimind toţi intelectualii acelor vremuri.
Iulia Hasdeu a scris poezii, avea aptitudini remarcabile pentru pictură, era pasionată de muzică, avea o voce minunată (absolvise Conservatorul de muzică, înainte de plecarea la Paris). Din păcate, acest destin promițător avea să fie curmat la nici 19 ani, când Iulia Hasdeu a fost răpusă de tuberculoză. În amintirea ei, Bogdan Petriceicu Hasdeu a ridicat, la Câmpina, o construcție unicat, Castelul „Julia Hasdeu” care a fost inaugurat într-o zi de 2 iulie 1896.
Începând cu 10 martie 1883, Iulia Hasdeu a fost singura bursieră a României din acea perioadă, primind o bursă din partea statului român printr-o decizie supusă votului în Camera Deputaților de la acea vreme.
Datorită geniului și a dorinței de a dobândi o educație aleasă, a plecat din România în Franța, la Paris, acolo unde a urmat cursurile liceului și pe cele ale facultății, până aproape de moartea sa.
Este de punctat faptul că mari personalități franceze ale vremii au lăudat această copilă, considerând-o un geniu. Dintre aceștia enumerăm pe: Pierre Emile Levasseur (administratorul Colegiului Franței, i-a adus elogii publice la cursuri pentru activitatea școlară – Doc. 83/ Fondul B.P.H.), profesorul Maurice Albert (care se declară mulțumit că este eleva sa și cere includerea fetei în caietul de onoare – Doc. 82/ Fondul B.P.H.), Auguste-Clement-Jacques Herst (unul dintre cei mai mari acuareliști francezi vede în această fată un geniu al picturii – Doc. 93/ Fondul B.P.H.), Augustin Gazier (examinatorul ei de Bacalaureat consideră că a avut o compunere orală excelentă, cea mai bună din toată seria ei – Doc. 144/ Fondul B.P.H.), Gustave Larroumet (unul dintre profesorii Universității Sorbona îi dă a doua cea mai mare notă din clasă, singurul defect găsit este acela că lucrarea era mult prea științifică – Doc. 201/ Fondul B.P.H.), Paul Girard (unul dintre profesorii Universității Sorbona afirmă că lucrarea sa despre Herodot este una dintre cele mai bune pe care le-a văzut, Doc. 11874, Fondul Academiei Române).
La unul dintre balurile organizate de Collège Sévigné, Iulia Hasdeu a purtat un costum tradițional românesc – al mamei sale – fiind admirată de toată lumea. Unul dintre profesorii săi – Michel Bréal – precum și directoarea instituției – Mathilde Salomon – au complimentat-o față de întreg corpul profesoral prezent. Unul dintre profesorii ei – Passy – i-a cerut ca la fiecare lecție să poarte ia românească (Doc. 111/ Fondul B.P.H.). Ba mai mult, tânăra a fost unul dintre cei 6 ucenici și muza lui Diogène Ulysse Napoléon Maillart, care i-a realizat un portret făcut în cărbune, pe care l-a expus în cadrul uneia dintre cele mai mari expoziții de pictură din 1885, de la Paris (Doc. 134/ Fondul B.P.H.).
Traseul ei educațional a reprezentat un alt motiv pentru ca România să se mândrească pe plan internațional cu Iulia Hasdeu. În momentul înscrierii la Collège Sévigné copila a intrat printre ultimii (Doc. 63/ Fondul B.P.H.), însă acest lucru nu a descurajat-o, ajungând, la începutul anului 1881, pe al treilea loc în clasă (Doc. 63/ Fondul B.P.H.). Ascensiunea Iuliei Hasdeu în rândurile celor mai buni elevi a continuat, iar pe 28 noiembrie 1882 era prima din clasa ei (Doc. 76/ Fondul B.P.H.). Același lucru s-a întâmplat până în anul 1883, atunci când aceasta ocupă primul loc în clasament, făcând onoare cetățeniei pe care o avea și fiind favorita dirigintei sale (Doc. 94/ Fondul B.P.H.). Anul 1884 a surprins-o pe tânără tot în ipostaza de a uimi corpul profesoral, care o lăuda pentru fiecare lucrare și temă predată, considerând-o o tânără uimitoare, o viitoare scriitoare remarcabilă (Doc. 107/ Fondul B.P.H.). În ceea ce privește Bacalaureatul, a luptat pentru a promova, într-o serie dominată de băieți și într-un mediu cu ușoare tente de misoginism. Fetele aveau un Bacalaureat mai greu decât băieții, în ceea ce privește proba de latină și, dacă nu era suficient, din cauza vârstei mici, susținerea examenului necesita o dispensă pe care cu greu a primit-o de la tatăl ei, din cauza distanței la care se aflau (ea la Paris, tatăl la București). Chiar și așa, copilul în vârstă de 15 ani a reușit să fie la înălțimea numelui său – din 24 de candidați care au susținut examenul, 8 au fost admiși la proba orală, dintre care doar 6 au reușit să treacă și de această parte a examenului. Iulia Hasdeu a fost unul dintre ei.
În anul 2023, s-au împlinit 154 de ani de la nașterea Iuliei Hasdeu. Pentru a marca acest moment, atât în România, cât și în Republica Moldova au fost organizate evenimente cultural-artistice, campanii în grădinițe, școli și licee, de promovare a personalității marcante a tinerei de geniu care a fost Iulia Hasdeu, descendentă de seamă a familiei Petriceicu Hasdeu, o familie a cărei istorie se întinde pe câteva secole și care a dat domnitori, savanți și oameni de cultură recunoscuți la nivel internațional. În data de 11 noiembrie 2023 a fost deschis pentru vizitare, pentru prima dată, după mulți ani, Mausoleul Familiei Hasdeu, din Cimitirul Bellu din București, iar numărul mare de vizitatori, care au așteptat ore întregi pentru a coborî doar pentru câteva minute în cripta familiei, a demonstrat că românii, dar și mulți străini, cunosc importanța Iuliei Hasdeu și a familiei din care face parte pentru cultura națională.
Astfel, societatea civilă, instituțiile de cultură din România și din țările în care există comunități de români (atât din Diaspora cât și din comunitățile istorice din jurul României, inclusiv Republica Moldova) solicită demararea negocierilor cu Universitatea Sorbona, pentru ca o sală a acestei prestigioase instituții să poarte numele tinerei românce.
Considerăm că este una dintre cele mai importante modalități pentru ca Iulia Hasdeu, această personalitate de excepție a culturii naționale, să fie readusă în prezentul vieții culturale și universitare, atât în România, cât și în Franța. De asemenea, considerăm că această personalitate românească poate reprezenta cu succes un exemplu pentru tinerii studenți ai renumitei universități din capitala Franței și un model demn de urmat pentru tinerii români de pretutindeni, aspiranți ai performanțelor academice de nivel superior, cu atât mai mult cu cât Iulia Hasdeu a excelat și și-a pus amprenta în domenii variate precum literatură, dramaturgie, filosofie, muzică etc.
În sprijinul demersului demarat de asociațiile și instituțiile publice din România, Republica Moldova, dar și din străinătate, atașăm acestui Argument un număr de peste 1720 de semnături (obținute atât din mediul digital, cât și fizic)”, mai precizează autorii inițiativei culturale.
Foto: jurnalul.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
