• Concertul vocal simfonic din 9 mai, care are loc la Palatul de Justiție, este dedicat Zilei Independenței Naționale a României, Zilei Regalității și Zilei Europei, trei evenimente care ne-au marcat istoria.
• Participă Corul Filarmonicii Ploiești, Corala Academică a Filarmonicii „Oltenia” Craiova și Corul Euphonia al Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Rm. Vâlcea, iar soliști sunt soprano Diana Alexe, mezzosoprana Simina Dragomirescu, tenorul Andrei Petre și basul Iustinian Zetea.
Filarmonica „Paul Constantinescu” invită publicul joi, 9 mai, la cea mai mare sărbătoare a acestui an. O seară emoționantă și plină de istorie se va desfășura la Palatul de Justiție din Ploiești. Programul include superba Simfonie a IX-a de Ludwig van Beethoven în interpretarea Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Ploiești, sub bagheta dirijorală a maestrului Tiberiu Soare, alături de care vor evolua soliștii Diana Alexe (soprană), Simina Dragomirescu (mezzosoprană), Andrei Petre (tenor) și Iustinian Zetea (bas), însoțiți de Corul Filarmonicii Ploiești, Corul Euphonia al Filarmonicii „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea și Corala Academică a Filarmonicii Oltenia din Craiova sub conducerea dirijorului de cor Eduard Dinu.
Momentele istorice de 9 și 10 Mai, în cinstea cărora este organizat concentul vocal simfonic extraordinar
La 9 mai 1950, ministrul francez de externe Robert Schuman propunea un plan de unire economică între Franța și Germania, prin fuziunea industriilor de cărbuni și oțel ale celor două țări. A fost creată Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, primul pas spre o cooperare politică în Europa care își propunea astfel stoparea oricărui posibil conflict între națiunile Europei ce ar fi putut duce la izbucnirea unui nou război. „Declarația lui Schuman” este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene, înființată mai târziu în urma Tratatului de la Maastricht din 1993. În memoria declarației istorice făcută de Robert Schuman, a fost stabilită data de 9 mai ca Ziua Europei, o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa.
CITEȘTE ȘI: ÎN DATA DE 10 MAI, SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE GĂZDUIEȘTE CONCERTUL REGAL LA SALA RADIO
Data de 10 mai are o triplă semnificație în inimile românilor, reprezentând Ziua Proclamării Principelui Carol ca domnitor al Principatelor Unite (1866), Ziua Independenței față de imperiul Otoman (1877) și Ziua Regalității (1881).
• Pe 8 mai 1866 principele Carol de Hohenzollern Sigmaringen întra pe ascuns în România pe la Turnu Severin, sub pașaport fals, iar la 10 mai ajungea în București, unde a fost proclamat domnitor al Principatelor Unite (o domnie ce a durat 48 de ani în care țara noastră a cunoscut o perioadă înfloritoare).
• Unsprezece ani mai târziu, sub conducerea sa, România câștiga Independeța față de Imperiul Otoman, la 10 mai 1877 Senatul României votând Proclamația de Independență.
• Cel de al treilea eveniment istoric ce marchează această dată a avut loc la 10 mai 1881 când, într-o ceremonie fastuoasă, principele Carol I era încoronat ca Rege al României iar Principatele Unite deveneau Regat.
Sărbătorirea Zilei Naționale și a Zilei Regalității pe 10 mai a fost interzisă prima dată în 1917, atunci când România a fost ocupată de către germani. Ulterior, după 1947, comuniștii au denaturat evenimentele istorice din 1877 și au introdus data de 23 august ca fiind Ziua Independenței Naționale. Prin Decretul nr. 811 din 8 iulie 2021 Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea 189/2021 care a reinstaurat data de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României.
Ludwig van Beethoven – Simfonia a IX-a
Beethoven a început să își piardă auzul în jurul vârstei de 20 de ani, iar la momentul când a avut loc premiera simfoniei, avea 57 de ani, deci auzul nu mai exista.
A dirijat premiera lucrării cu Michael Umlauf, care chiar a transmis orchestrei să ignore gesturile dirijorale ale lui Beethoven, pentru că acesta nu va putea să audă ceea ce cântă ei.
Există o serie de anecdote despre premiera Simfoniei a IX-a, titrează Filarmonica Ploiești. Pe baza mărturiei participanților, există sugestii că a fost sub-repetată (au existat doar două repetiții complete). Pe de altă parte, premiera a fost un mare succes. În orice caz, Beethoven nu a fost de vină, iar violonistul Joseph Böhm a reamintit: „Beethoven însuși a regizat piesa. El stătea în fața pupitrului și gesticula furios. Uneori el creștea, alteori scădea până la pământ. Acesta părea că ar fi vrut să cânte la toate instrumentele și să cânte pentru întregul cor. Toți muzicienii păstrau ritmul”.
Au ajuns la finalul piesei, Beethoven încă dirija, dar mulțimea din spate, publicul, era în delir. Cu toții aplaudau, unii plângeau, alții jubilau. Toți aruncau pălăriile și/sau batistele, fiind exaltați. Unii au spus că au primit în dar de la Dumnezeu un erou muzical pe care-l vor respecta mereu, alții râdeau sau se bucurau printre lacrimi de fericire aplaudând și ovaționându-l pe compozitor. Solista Caroline Unger (contra alto) a mers la Beethoven și i-a făcut semn pe umăr să se întoarcă spre public, ca să vadă entuziasmul sălii.
A fost un succes răsunător, iar acum, la aroape la 200 de ani distanță, publicul ploieștean are ocazia să o revadă pusă în scenă într-o formula majestuoasă, joi, 9 mai, la Palatul de Justiție din Ploiești.
Biletele pentru acces în sală pot fi achiziționate de la Casa de Bilete a Filarmonicii sau online AICI.
Bilete virtuale AICI.
CITEȘTE ȘI: RECITAL DE PIAN ȘI VIOARĂ, CU SOLIȘTI DE EXCEPȚIE, LA FILARMONICA PLOIEȘTI
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
