• Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena.
• Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta.
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus născut în 272/274 și decedat în mai 324, cunoscut și sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împăratul roman, devenit conducător al întregului Imperiu Roman după înfrângerea lui Maxențiu și a lui Liciniu.
Legenda spune că, în toamna anului 312, în ajunul luptei cu Maxențiu, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, care avea inscripționat: „in hoc signo vinces” – „prin acest semn vei birui”. Pe timpul nopții, în vis, i s-a arătat însuși Iisus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, urmând să fi protector în flăcările bătăliei. Constantin cel Mare a procedat asemenea cum i s-a arătat în vis și a câștigat bătălia.
Flavia Iulia Helena a trăit în perioada 248-329, a fost căsătorită cu generalul roman Constantinius Chlorus, fiind mama Împăratului Constantin cel Mare. A fost o femeie deosebit de credincioasă și cunoscută pentru pioșenia ei. A înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene, ea fiind cea care a găsit moaștele Sfintei Cruci a lui Hristos și aflarea rămășițelor celor trei magi. Se spune că, în timp ce era în pelerinaj, a văzut oameni care duceau un mort pe colină unde erau trei cruci.
Aceștia îl apropiau de fiecare dintre ele. Ajungând la ultima, când mortul a atins crucea, a înviat. Așa a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Hristos.
Datorită celor doi Sfinți creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman, perioada în care au domnit fiind cunoscută ca „Epoca de Aur”.
Tradiții și superstiții
De Constantin și Elena, o tradiție extrem de importantă este să aduceți bujori în casă. Tradiția spune că trebuie să se aducă în casă măcar trei bujori îmbobociți pentru sănătate, iar unul dintre membrii familiei trebuie să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri.
În această zi de sărbătoare cu cruce roșie, oamenii de la sat nu merg la muncile câmpului pentru a evita pagubele. Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare. În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. De asemenea, nu se mai seamănă porumb, ovăz și mei.
Ziua este cunoscută și ca ziua lui „Constantin Graur”, iar cei care au vii nu muncesc pentru ca graurii să nu le distruga podgoriile.
Ziua mai este cunoscută drept Constantinul Puilor, pentru că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare.
În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
Se mai spune că în această zi păstorii aprind un foc, numit Focul Viu. Împreună cu oile, păstorii stau în preajma acestui foc. În popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi a bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână.
Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în unele zone se mai păstrează datina „Sperietoarea vrăjitoarelor”. Membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând încât să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.
Gospodinele stropesc casa și lucrurile cu aghiasmă și aprind tămâie. Din bătrâni se spune că, astfel, spiritele rele nu intră în casă.
Tot în această zi, la sate se face foc mare și oamenii se așază în jurul lui pentru a fi feriți de Necuratul.
O altă tradiție este număratul banilor. Pentru ca sporul să se adune în casă, bărbatul trebuie să noteze seria bancnotelor cheltuite în fiecare zi. Se pune că, astfel, banul rămâne în casă și nu se înstrăinează.
Nume sărbătorite de Sfinții Constantin și Elena
Aproape 2 milioane de români își sărbătoresc, pe 21 mai, ziua onomastică.
Bărbații care poartă unul dintre următoarele nume își sărbătoresc onomastica pe 21 mai: Constantin, Costea, Costel, Costache, Costin(a), Codin(a), Constanța, Constantiu, Costandin(a), Constantina, Dinu, Dina, Tinu, Tina, Costel(uș), Costelica, Costică, Costas, Tica, Ticu, Titi(șor), Titel(us), Dinicu, Dinică, Tinuț, Tinel, Tanța, Tănțică sau Tanți. Și femeile care se numesc Elena, Elina, Eleni, Elenca, Ela, Eli, Eleonora, Helena, Helene, Helenca, Heleni, Helinca, Ilina, Ilinca, Ileana, Ilenuța, Ilenuș(a), Ilinuța, Leana, Lenuța, Lenuș(a), Leanca, Lena, Leni, Lina, Nora, Nuța, Nuți, Nuțica sau Nuțisor își celebrează ziua de nume marți.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
