-
Vineri, 20 septembrie 2024, se împlinesc 565 de ani de la prima atestare documentară a Bucureștiului.
-
Actuala Capitală a României a fost pentru prima dată menționată în scris într-un hrisov emis de Vlad Țepeș, semnat pe 20 septembrie 1459.
Potrivit tradiției, întemeierea Bucureștiului ar fi avut loc în vremea lui Bucur, o figură legendară despre care se crede că ar fi fost cioban, pescar, boier sau haiduc. Prima menționare scrisă a acestei tradiții datează din 1761 și aparține călugărului franciscan Blasius Kleiner.
O altă tradiție, din secolul al XVI-lea, îl identifică pe Negru Vodă drept fondatorul Bucureștiului. Această teorie este menționată pentru prima dată de raguzanul Luccari, după o călătorie în Țara Românească în timpul domniei lui Mihai Viteazul.
De asemenea, într-un document din 1410 emis de domnitorul Mircea cel Bătrân, Bucureștiul este denumit „Cetatea noastră”. Cu toate acestea, deși mărturiile istorice arată că Bucureștiul exista deja ca așezare urbană și centru comercial chiar înainte de formarea statului medieval Țara Românească, iar cercetările arheologice atestă că teritoriul pe care se află astăzi capitala României a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică, este cert că domnitorul Vlad Țepeș a fost primul care a menționat „cetatea București” într-un document oficial.
Prin respectivul document, găsit la începutul secolului trecut și foarte deteriorat în timp, domnul valah scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unor locuitori și notează că, din cei șase ani de domnie de până atunci, patru i-a petrecut la București, cetate pe care o preferă Târgoviștei.
Conform datelor furnizate de Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, în prezent orașul are 2.142.929 de locuitori, număr la care se adaugă cei care nu au domiciliul înregistrat în capitală.
Bucureștiul este actualmente cunoscut pentru diversitatea sa arhitecturală, un mozaic de stiluri care reflectă evoluția sa istorică. Pe lângă influențele neoclasice, eclectice, beaux-arts și art nouveau, orașul se mândrește și cu un stil propriu, stilul românesc, care combină elemente bizantine și brâncovenești și poate fi admirat la clădiri precum Vila Minovici și Muzeul Țăranului Român.
Citește și: Recepție oficială la Casa Regală pentru tinerii și elitele din Ploiești. Majestatea Sa Margareta, prezentă la eveniment