• Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion” organizează, cu ocazia Zilei Patrimoniului Cultural Imaterial, expoziția „Vasile Moldoveanu – 60 de ani dedicați tradiției și artei populare”.
• Numeroase obiecte de cult realizate de meșterul din Moreni pot fi admirate, în perioada 18 octombrie – 3 noiembrie la Palatul Culturii Ploiești.
Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion” celebrează Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial, prin organizarea unei expoziții care scoate în evidență lucrări reprezentative pentru tradițiile românești, realizate de un maestru al artei populare, meșterul Vasile Moldoveanu din municipiul Moreni (județul Dâmbovița).
CITEȘTE ȘI: Ploiești Jazz Festival ajunge la cea de-a XIX-a ediție, în perioada 24-27 octombrie
Expoziția „Vasile Moldoveanu – 60 de ani dedicați tradiției și artei populare” oferă ocazia publicului să cunoască și să admire o gamă variată de obiecte de cult, obiecte de uz gospodăresc și ceremonial, de un rafinament deosebit, care ne amintesc de lumea de odinioară: furci de tors, sărărițe, blidare, căuce, lăzi de zestre miniaturale, linguri de lemn, icoane pictate pe sticlă, cruci de mână, pristolnice. Toate sunt realizate de Vasile Moldoveanu, care și-a dedicat zeci de ani pasiunii și preocupării pentru tradiții și arta populară.
Expoziția este organizată în cadrul Proiectului „Valori de patrimoniu”, vernisajul va avea loc vineri, 18 octombrie 2024, ora 13.00, la etajul al doilea al Palatului Culturii din Ploiești, Spațiul „Arcade”. Intrarea liberă.
Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial este marcată anual la data de 17 octombrie
La 17 octombrie 2003, Adunarea Generală a UNESCO a adoptat, la Paris, Convenţia pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial care are ca obiective: salvgardarea patrimoniului cultural imaterial; respectarea patrimoniului cultural imaterial al comunităţilor, grupurilor şi indivizilor care aparţin acestora; sensibilizarea, la nivel local, naţional şi internaţional, asupra importanţei patrimoniului cultural imaterial şi recunoaşterii sale reciproce; cooperarea şi asistenţa internaţională.
Patrimoniul Cultural Imaterial este un concept creat şi promovat de UNESCO ca urmare a interesului pentru protejarea culturii tradiţionale manifestat de diverse state-membre ale acestei organizaţii internaţionale. Atenţia acordată acestui tip de patrimoniu a început să se materializeze încă din anul 1989, atunci când UNESCO enunţa Recomandările pentru Salvgardarea Culturii Tradiţionale şi a Folclorului, încurajând statele membre să-şi protejeze literatura orală, meşteşugurile, ritualurile etc. Pentru a asigura acestei categorii de patrimoniu acelaşi statut cu cel de care se bucura, la nivel global, Patrimoniul Mondial UNESCO, "cultura tradiţională şi folclorul" au fost denumite, în Convenţia pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a UNESCO din 2003, "patrimoniu cultural imaterial".
Convenţia a intrat în vigoare la 20 aprilie 2006 pentru cele treizeci de state care au ratificat-o la 20 ianuarie 2006 sau înainte de această dată. În ceea ce priveşte orice alt stat, convenţia intră în vigoare la trei luni după depunerea instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, arată https://ich.unesco.org/.
Potrivit Convenţiei UNESCO, patrimoniul cultural imaterial se manifestă în următoarele domenii: a) tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial;
b) artele spectacolului;
c) practici sociale, ritualuri şi evenimente festive;
d) cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers;
e) tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
România a acceptat această Convenţie prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005 şi a depus instrumentele de ratificare la 20 ianuarie 2006, moment care a deschis posibilitatea înscrierii elementelor de patrimoniu cultural imaterial româneşti pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii, titrează Agerpres.
În România, activitatea de cercetare, conservare şi promovare a Patrimoniului Imaterial este coordonată de Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism ştiinţific de specialitate aflat în subordinea Ministerului Culturii. Tot această Comisie se ocupă şi de alcătuirea dosarelor pentru includerea în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.
România are de la 1 decembrie 2022 alte două elemente înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii şi anume: "Tradiţia de creştere a cailor de rasă lipiţană" din cele 7 ţări (Austria, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Italia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria), în care acest patrimoniu este păstrat activ şi neîntrerupt şi "Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova", notează https://www.cnr-unesco.ro/.
Celelalte 7 elemente ale patrimoniului cultural naţional înscrise până în prezent pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii sunt: "Ritualul Căluşului" (2008), "Doina" (2009), "Artizanatul ceramicii de Horezu" (2012), "Colindatul de ceată bărbătească" (2013, înscriere multinaţională cu Republica Moldova), "Jocul fecioresc" (2015), "Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei" (2016, împreună cu Republica Moldova), "Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie - Mărţişorul" (2017, împreună cu Republica Moldova, Bulgaria şi Republica Macedoniei de Nord), se arată pe https://patrimoniu.ro/ şi https://www.cnr-unesco.ro/.
În contextul iniţiativei UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial, 38 de români au primit titlul de Tezaur Uman Viu. Iniţiativa vizează atât creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg cât şi identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al realizării/interpretării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilităţii acestuia.
CITEȘTE ȘI: Concursul Național de Poezie „Iulia Hasdeu” s-a încheiat. Cine sunt câștigătorii
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
