Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

concert ziua nationala a Romaniei, Filarmonica Ploiesti
Categorie: APH Cultural

 

• Joi, 28 noiembrie, la Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiesti, descoperiți frumusețea și unicitatea muzicii românești, într-un concert simfonic extraordinar dedicat Zilei Naționale a României.
• Printre lucrările din program se află două capodopere semnate de Paul Constantinescu și Poemul coregrafic „Altița”, de Dan Dediu, în primă audiție.

Joi, 28 noiembrie, de la ora 19.00, pe scena „Ion Baciu” a Filarmonicii din Ploiești, are loc un concert simfonic extraordinar dedicat Zilei Naționale a României, în care publicul va avea ocazia să asculte „Balada haiducească pentru violoncel și orchestră”, solist Andrei Ioniță, acompaniat de Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploiești, dirijor Tiberiu Soare (lucrarea a fost compusă în 1950 și a avut audiția absolută pe 23 decembrie 1951 la Filarmonica „George Enescu” București) și „Cântec vechi” (compusă în 1952) de către marele Paul Constantinescu.

CITEȘTE ȘI: Ziua Națională a României, fără fasole și cârnați la Ploiești

De asemenea, din program mai fac parte 6 Dansuri Românești, de Béla Bartók, „Dans Țărănesc” de Constantin Dimitrescu și, în primă audiție, Poemul coregrafic „Altița”, de Dan Dediu.

Despre dirijorul Tiberiu Soare

Dirijorul Tiberiu Soare este un artist complex, fascinat de muzica de operă, iubitor al cărților și interesat de fizică, cu o pregătire muzicală de excepție.

Născut în 1977 a absolvit Facultatea de Interpretare Muzicală (tubă, clasa conf. univ. Ion Popescu) și Facultatea de Compoziție și Pedagogie Muzicală (Dirijat de Orchestră) sub îndrumarea prof. Ludovic Bacs și conf. univ. dr. Petru Andriesei, urmat de un Master în Stilistică Dirijorală, la clasa profesorului Horia Andreescu).

A obținut titlul de Doctor în muzică cu cercetarea realizată din perspectivă dirijorală asupra operei Oedipe de George Enescu, sub coordonarea prof. Univ. Dr. Dan Dediu.

S-a perfecționat continuu alături de dirijori precum Alain Paris, Adrian Sunshine ori compozitorul Dan Dediu.

S-a aflat la pupitrul dirijoral a numeroase ansambluri simfonice din Iași, Cluj, Târgu-Mureș, Brașov, Timișoara, Craiova, Satu Mare, Ploiești, Constanța, Bacău, Botoșani, București (Orchestra de Cameră Radio și Orchestra Națională Radio) și a condus diferite orchestre de prestigiu precum London Philharmonic Orchestra, Kammer Ensemble N (Stockholm), Musica Vitae Chamber Orchestra (Suedia), Osaka Chamber Symphony Orchestra (Japonia), Bad-Reichenhaller Orchester (Germania), Orchestra Filarmonicii din Atena, “Bedrich Smetana” Philharmonic Orchestra (Zlin, Cehia), Orchestra Radio Praga, Orchestra Filarmonicii din Sofia, Orchestra de Camera din Chişinău, Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu (Chișinău), Camerata Salzburg, Orchestra Simfonică din Beirut (Liban), Orchestra Simfonică de Stat din Izmir (Turcia).

Inițiator și Coordonator al Studioului Experimental de Operă și Balet „Ludovic Spiess” din cadrul Operei Naționale București și colaborator permanent al Fundației „Calea Victoriei”, dirijor al Ansamblului de Muzică Nouă Profil, Dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii din Sibiu, profesor la Universitatea Națională de Muzică din București și dirijor al Operei Naționale București, Tiberiu Soare a primit numeroase distincții și premii pentru activitatea sa bogată.

Printre lucrările pe care le va dirija în cadrul concertului de joi se numără și una dintre cele mai frumoase pagini muzicale semnate de maestrul Dan Dediu, Poemul coregrafic „Altița”, prezentat în audiție absolută. Despre domnia sa Lothar Knessl scria în Wien Modern Almanach (Universal Edition, 1998) că este „actualmente probabil cel mai talentat dintre tinerii compozitori români (…).

Cine a fost Paul Constantinescu

Născut la 30 iunie 1909 în Ploiești, Paul Constantinescu (1909-1963) a început să studieze muzica în orașul natal cu Boris Koffer (vioară), Traian Elian (armonie, vioară), Ioan Christu Danielescu (teorie-solfegiu), urmând apoi Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București sub îndrumarea marilor muzicieni români Faust Niculescu (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii), George Breazul (enciclopedie și pedagogia muzicii), Dimitrie Cuclin (estetică muzicală, forme muzicale), Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziție), Ștefan Popescu (dirijat coral), Octav Cristescu și Mihail Vulpescu (canto auxiliar).

S-a perfecționat la Viena alături de Franz Schmidt, Oskar Kabaska și Joseph Marx (compoziție).

A avut o activitate artistică uluitoare în calitate de violonist și dirijor de cor ceremonial în Ploiești, dirijor la Asociația Filarmonică din Ploiești, profesor de muzică in Lugoj, dirijor al corului Bisericii Visarion din București, profesor de armonie și compoziție religioasă la Academia de Muzică Religioasă din București, profesor la Liceul Militar Muzical din București, profesor de armonie la Conservatorul București și membru al Societății Compozitorilor din România.

A fost preocupat de culegerea de folclor, a susținut prelegeri, conferințe, emisiune de radio și televiziune și a fost consilier pentru secția de cinematografie în Ministerul Propagandei Naționale din București și la Radiodifuziunea Română.

A fost premiat în numeroase competiții de mare valoare, cum ar fi Concursul de Compoziție George Enescu cu Suita românească (1931) și poemul coregrafic Nuntă în Carpați (1938), a primit titlul de Maestru emerit al artei, i-a fost oferit Premiul Academiei Române și titlul de Membru corespondent al Academiei Române, Diploma de onoare a Festivalului de la Karlovy-Vary cât și alte titluri onorifice în România, fiind recunoscut ca o mare stea a muzicii românești și unul dintre compozitorii cei mai talentați din tânăra generație.

A întreprins călătorii de studii și documentare în țări din Europa și a scris articole în publicații precum Muzica, Muzică și Poezie, Probleme de muzică, Contemporanul, România Liberă.
Una dintre figurile proeminente ale culturii muzicale românești interbelice, Paul Constantinescu a compus în toate genurile muzicale:

- muzică de teatru (printre cele mai cunoscute fiind O Noapte furtunoasă, operă comică în 2 acte, după piesa lui I.L.Caragiale, libret realizat de compozitor, Meșterul Manole, operă în 3 acte pe libret de Mircea Streinul ori Nuntă în Carpați, poem coregrafic),
- muzică vocal-simfonică (precum Ryga Crypto și lapona Enigel, mică baladă pentru recitator, contraltă, soprană și orchestră mică, pe versuri de Ion Barbu, Patimile și Învierea Domnului, oratoriu bizantin de Paști pentru soliști, cor mixt și orchestră pe texte bizantine, Nașterea Domnului, oratoriu bizantin de Crăciun pentru soliști, cor mixt și orchestră),
- muzică simfonică (Suita românească, Simfonia I, Simfonia ploieșteană), muzică concertantă (Burlescă pentru pian și orchestră, Concert pentru pian și orchestră, Concert pentru orchestră de coarde, Concert pentru harpă și orchestră, Balada haiducească pentru violoncel și orchestră, Concert pentru vioară și orchestreă, Tripul concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră),
- muzică de cameră (Concert pentru cvartet de coarde, Baladă haiducească pentru violoncel și pian, Cvintet pentru vioară și instrumente de suflat, Din Cătănie, 3 caricaturi pentru 3 corni, 2 trompete, trombon, baterie și pian, Jieneasca pentru 4 violoncele pe melodii populare),
- muzică instrumentală de pian,
- muzică corală (4 Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu: Freamăt de codru, La mijloc de codru des, Peste vârfuri și Stelele-n cer),
- lucrări vocale (numeroase lieduri pe versuri de Mihai Eminescu, George Coșbuc, Octavian Goga, Șt. O. Iosif etc),
- muzică de film (O noapte furtunoasă în Regia lui Jean Georgescu, Castelul Peleș-film documentar, O scrisoare pierdută în regia Sică Alexandrescu și Victor Iliu, La „Moara cu noroc” regia Victor Iliu, România film documentar)
- studii de muzicologie.

Muzica sa este caracterizată de onestitatea și exigența profesională, exprimarea concisă, simplă, totodată sarcastică și ironică. A avut darul de a îmbina subtilitatea și rafinamentul pentru a îmbrăca vulgarul și banalul societății mahalalelor orășenești în arta superioară caustică. Melodica este robustă, luminoasă, trăgându-și esența din melosul popular.

Biletele pentru acces în sală pot fi achiziționate de la Casa de Bilete a Filarmonicii sau online de pe filarmonicaploiesti.ro sau entertix.ro.
Prețul biletelor: adult 50 lei, pensionar 30 lei, elev/student 20 lei

Bilete virtuale AICI.

Evenimentul AICI.

CITEȘTE ȘI: Târgul de Crăciun. Startul sărbătorilor, la Ploiești, va fi dat de trupa VICII și Liviu Teodorescu

Back To Top