Ajunul Bobotezei și Boboteaza. Tradiții și superstiții

ajunul bobotezei, boboteaza, apa stintita, aghiasma, busuioc

Categorie: APH Cultural

: Scris de Elena CIOBANU; Publicat: 05 Ianuarie 2025

• Ajunul Bobotezei este marcat de post, o zi în care credincioșii care pot nu mânâncă și nu beau nimic.
• Boboteaza, cunoscută și ca Epifania sau Teofania, marchează botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul.
• Ambele sărbători sunt însoțite de multe tradiții și superstiții.

Boboteaza este printre puținele sărbători înainte de care se ține doar o zi de post. În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ține post negru, adică nu se mănâncă și nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasmă, pe nemâncate.
În Tipicul Sfanțului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ține post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Astăzi, creștinii postesc în această zi, pentru a putea gusta curați, din Agheasma Mare.

CITEȘTE ȘI: 2025, proclamat drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române / FOTO

În unele regiuni, în special în Moldova, creștinii ortodocși gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie - odovania praznicului. Se întâmplă ca cei opriți de la Sfânta Împărtășanie să primească de la duhovnic binecuvântarea de a lua Agheasma Mare. Însă, trebuie să fim cu luare aminte la faptul că Agheasma Mare nu poate înlocui Sfânta Împărtășanie.

În Ajunul Botezului Domnului sunt săvârșite Ceasurile Împărătești, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, apoi Sfințirea cea mare a apei.

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioșilor și locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi prapurile (steaguri bisericești purtate la procesiuni sau la alte solemnități religioase – n.r.), crucile, troițele, clopotele, vasele și veșmintele liturgice, icoanele, bisericile, antimisele (văluri pătrate de in, cu chipul Mântuitorului așezat în mormânt, pe care stau în altar Sfintele Daruri și pe care poate fi realizată Sf. Liturghie – n.r.) și Marele Mir.

Ce reprezintă Boboteaza sau Epifania

Boboteaza, cunoscută și ca Epifania sau Teofania, este sărbătoarea creștină care marchează botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul. Ziua de 6 ianuarie simbolizează arătarea Sfintei Treimi.

Creștinii ortodocși comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan, dar și vizita magilor la nașterea lui Iisus. Biblia vorbește despre Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, văzut ca cel care a propovăduit venirea lui Iisus. Ioan era cel care le cerea locuitorilor din Ierusalim și toată Iudeea să se spovedească și să se pocăiască înainte de a îi boteza cu apă. Urma ca Iisus să îi boteze cu Duh Sfânt și cu foc.

Conform Evangheliei, Iisus a venit din Galileea ca să fie botezat de Ioan, așa că Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini.

Ce este Aghiasma Mare și ce se face cu apa sfințită

Pe 6 ianuarie, de Bobotează, în bisericile ortodoxe se oficiază slujba sfințirii celei mari a apei, cunoscută ca Aghiasma Mare. Această apă sfințită are o semnificație aparte și este folosită de credincioși pe tot parcursul anului pentru binecuvântare și protecție.

Termenul „agheasmă” provine din grecescul „agiasmós”, care înseamnă „sfințire”. Există două tipuri de aghiasmă: mică și mare. Aghiasma mică este folosită pentru luminarea și binecuvântarea caselor. Aghiasma Mare, însă, este legată direct de sărbătoarea Bobotezei și amintește de botezul lui Iisus în râul Iordan, săvârșit de Ioan Botezătorul.

Sfințirea apei pentru Aghiasma Mare are loc de două ori: în ajunul Bobotezei, când apa este folosită pentru a binecuvânta casele credincioșilor, și în ziua Bobotezei, când credincioșii o iau acasă.

Se spune că această apă are puteri miraculoase – nu se strică niciodată și poate vindeca boli sau proteja casa de rele. Credincioșii iau aghiasma de la biserică și o păstrează tot anul. O folosesc ori de câte ori au nevoie.

Aruncarea crucii în apă

În tradiția românească, de Bobotează sunt legate multe obiceiuri și tradiții. Cea mai cunoscută este ca, în localitățile situate pe malul unui râu sau al mării, preotul să arunce o cruce de lemn sau gheață în apă, iar tinerii să se arunce pentru a o recupera. Cine o găsește va avea noroc și sănătate în anul ce urmează.

Ce semnificație are busuiocul de Bobotează

Busuiocul joacă un rol foarte important în tradițiile de Bobotează din România. El este asociat cu dragostea, fertilitatea și protecția. În tradiția românească, busuiocul este considerată o plantă sacră, cu puteri miraculoase.
Busuiocul este folosit de preoți în ritualurile de sfințire a apei și a caselor, datorită aromei sale plăcute și a simbolismului său sacru.
În gospodăriile tradiționale, busuiocul este adesea așezat la icoane sau agățat la uși și ferestre pentru a alunga spiritele rele și a proteja familia.

Fetele nemăritate, care au ținut post și s-au rugat în Ajunul Bobotezei, își pun busuioc sub pernă în noaptea de 5 spre 6 ianuarie și se spune că își vor visa viitorul soț. Tradiția spune că ele vor primi semne în vis despre persoana cu care se vor mărita.

Totodată, fetele nemăritate care visează în noaptea de Bobotează că beau apă vor avea noroc în dragoste.
Există și credința că în noaptea de Bobotează animalele vorbesc.

Boboteaza: Alte tradiții și superstiții

O altă credință populară spune că cine se spală cu apă din râu în ziua Bobotezei va fi sănătos tot anul. În unele zone, se practică scufundarea unui steag în râu, iar oamenii care își clătesc fața în acel moment cred că scapă de friguri și alte boli.

Se spune că dacă vremea este frumoasă de Bobotează, anul va fi bogat în pâine și pește. Pe de altă parte, dacă bate crivățul, oamenii se așteaptă la recolte bune în câmpuri.

O superstiție întâlnită mai ales în zonele rurale spune că în Ajunul Bobotezei nu este bine să arunci gunoiul din casă, pentru că „îți scoți norocul”.

Surse: stirileprotv.ro, crestinortodox.ro

CITEȘTE ȘI: † Soborul Sfinților 70 de Apostoli, Sf. Cuv. Teoctist: Praznicul zilei de 4 ianuarie