• La 19 februarie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Brâncuși, amintind de data aniversării marelui sculptor român (19 februarie 1876), personalitate marcantă în mișcarea artistică a secolului al XX-lea.
• Contribuția lui emblematică semnifică revoluționarea viziunii și a limbajului în arta de după 1900, prefigurând Modernismul.
Autor al unei opere impresionante, de o mare complexitate tematică, lucrările lui Constantin Brâncuși se află, astăzi, printre marile creații artistice ale lumii.
Inițiativa instituirii unei zile dedicate marelui artist român a aparținut scriitorului Laurian Stănchescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, președinte al Fundației „Ideea Contemporană”, care, încă de la 2 februarie 2015, a solicitat, printr-o scrisoare publică adresată președintelui Klaus Iohannis, Puterii și Opoziției, să declare Ziua Națională Constantin Brâncuși, pe data de 19 februarie.
„Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuși să declarați ziua de 19 februarie 'Ziua Națională Constantin Brâncuși' '. În opinia sa, ziua de naștere a sculptorului Constantin Brâncuși, 19 februarie 1876, 'este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică, se năștea cel care avea să fie 'Patriarhul și Părintele Sculpturii Moderne', 'Titanul din Hobița', Constantin Brâncuși, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii și ne-a înrudit cu Dumnezeu”, scria inițiatorul.
CITEȘTE ȘI: Cunoscutul critic de artă Pavel Șușară își lansează la Ploiești studiul-eseu „Brâncuși”
O propunere legislativă privind declararea zilei de 19 februarie drept „ Ziua Brâncuși” ca sărbătoare națională a fost formulată de mai mulți parlamentari și prezentată în data de 25 februarie 2015 în Biroul Permanent al Camerei Deputaților.
În expunerea de motive ei au susținut că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuși”, sărbătoare națională legală lucrătoare, reprezintă „o reparație morală față de refuzul și umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”.
„Constantin Brâncuși ne-a dus în universalitatea lumii făcând din națiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuși să declarăm ziua lui de naștere sărbătoare națională. (...) Această inițiativă onorează spiritul nostru și în același timp arată dragostea și recunoștința noastră față de valoarea lui Brâncuși”, arătau ei.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins, la 16 iunie 2015, propunerea legislativă, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că „a institui prin lege o nouă sărbătoare națională, în condițiile în care există deja o Zi a Culturii Naționale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalitățile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu”. Câteva luni mai târziu, însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Potrivit Legii nr. 305/2015, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza și/sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
În 2025, în București și în întreaga țară sunt organizate numeroase evenimente atât în data de 19 februarie, cât și în jurul acestei date, titrează Agerpres.
De ce este important sculptorul Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși este cel mai cunoscut artist român, atât în țară cât și în străinătate, care a reformat din temelii limbajul sculptural, românii fiind mereu mândri de faimosul lor conațional, afirmă directorul Muzeului Național de Artă al României, criticul de artă Călin Stegerean, pentru Agerpres.
„Cel mai cunoscut artist român atât în țară cât și în străinătate, Constantin Brâncuși își datorează celebritatea unor motive care și astăzi rămân valabile pentru un parcurs de succes în domeniul artistic. Talentul și capacitatea sa de inovare artistică au fost imediat recunoscute de mediile sofisticate ale Parisului interbelic, iar succesul său la The Armory Show a fost, poate, prima consacrare pe care Statele Unite au adus-o unui sculptor european”, a declarat, pentru AGERPRES, Călin Stegerean.
El spune că românii au fost mereu mândri de faimosul lor conațional în opera căruia au identificat expresii ale artei și spiritualității populare văzute nu numai ca evocare a originilor ancestrale, ci și ca un omagiu adus acestora.
„Faptul că lucrările sale se află în cele mai importante muzee ale lumii, iar operei brâncușiene i-au fost dedicate numeroase studii în cele mai diverse țări sunt expresia recunoașterii sale mondiale. Acest lucru se datorează cu precădere dimensiunii universale pe care creația sa a atins-o, mesajului pe care lucrările sale îl transmit cu putere și care privesc o nouă relație cu limbajul sculptural, pe care Brâncuși l-a reformat din temelii, relației particular - universal pe care artistul a surprins-o cu genialitate în forme sublime”, a arătat criticul de artă pentru Agerpres.
Călin Stegerean a amintit că Muzeul Național de Artă al României se află printre puținele muzee care dețin opere de tinerețe ale artistului, al cărui modelaj expresiv a atras interesul lui Rodin, precum și alte opere care anunță perioada de apogeu a creației sale, printre ele fiind și ansamblul sculptural „Rugăciune”.
Un amplu studiu asupra operei lui Constantin Brâncuși este realizat de către istoricul și criticul de artă Pavel Șușară, care și-a lansat la Ploiești, în 2023, volumul ce poartă simplu, numele celui mai mare sculptor român.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
