• Buna Vestire sau Blagoveștenia amintește de momentul în care Arhanghelul Gabriel a anunțat-o pe Fecioara Maria că-l va naște pe Iisus.
• Creștinii care țin post se pot bucura de dezlegare la pește, iar în multe zone sunt respectate tradiții vechi.
Sărbătoarea de Buna Vestire, pe data de 25 martie, a fost stabilită cu nouă luni înainte de Crăciun, când este nașterea lui Iisus – Crăciunul. Conform evangheliei după Luca 1:26, Buna Vestire a avut loc „în a șasea lună” a sarcinii Elisabetei, mama lui Ioan Botezătorul.
Buna Vestire sau Ziua Cucului, sărbătoare cu cruce roșie, este cunoscută în popor şi ca Blagoştevenia și este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an pe data de 25 martie, în timpul Postului Paştelui şi este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, la untdelemn și vin şi peşte.
CITEȘTE ȘI: Corpul de Control al Ministerului Culturii, verificări la Muzeul Peleș. Urmează un audit financiar
Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului.
În primele secole creștine, sărbătoarea Bunei Vestiri avea un caracter local, iar data de prăznuire varia. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din apus, precum cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie. În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V-lea.
Praznicul Bunei Vestiri a fost legat în mod direct, încă din cele mai vechi timpuri, de data Naşterii Mântuitorului, aflându-se exact la nouă luni înainte de Crăciun. Cele două sărbători nici nu ar putea fi gândite separat, Naşterea fiind urmarea firească a Bunei Vestiri, fiecare dintre ele constituind, în felul său, începutul mântuirii oamenilor.
Arhanghelul Gavriil a rostit, atunci când a venit să-i aducă Fecioarei Maria vestea cea bună: „Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1, 28).
Tradiții și superstiții de Buna Vestire
Buna Vestire este cunoscută şi ca Ziua Cucului, pentru că este ziua în care are loc primul cântec al cucului, care anunţă venirea primăverii. În tradiția populară, cucul este vestitorul de lucruri importante din viața de zi cu zi a omului. Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/și moartea m-a săgetat!”. În trecut se credea că în momentul în care o persoană îl auzea pentru prima oară cântând în acel an, omul trebuia să numere de câte ori acesta cânta. Astfel, omul află câți ani mai are de trăit.
Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/Câți ani îmi vei da/pân m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aşteptare. Dacă el tăcea, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică. Craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.
De Buna Vestire, femeile din Banat se duc în pădure și aduc lemne pe care le păstrează apoi pentru Joia cea Mare.
În Bucovina şi în multe zone din Muntenia, femeile se scoală dis-de-dimineaţă, fac focul în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă. Pe la prânz, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, acest gest aducând spor şi sănătate în gospodărie. În schimb, apa se lasă în continuare la uşă, în vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea.
În Transilvania, se mai păstrează un obicei străvechi: seara, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie şi clopoţei. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară clădirea de trei ori; apoi, afumă vitele şi pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că astfel se alungă energiile negative şi bolile din gospodărie.
De Buna Vestire sau Blagoveştenie este dezlegare la peşte. Este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi… ca peştele. Oamenii ţin cont de faptul că e un mare păcat să muncească la Blagoveștenie, ba chiar se zice că dacă din porumbul măcinat de Buna Vestire s-ar face mămăligă şi s-ar da peştilor din iaz, peştii ar muri.
Nu se iese din casă cu stomacul gol și nu trebuie să se simtă senzaţia de foame și este bine să se pună îngerilor în pragul casei sare și pâine pentru hrană.
Printre datinile care se mai păstrează este și aceea de a avea bani, în special monede, în buzunare, de Blagoveștenie.
În această zi oamenii nu trebuie să se certe, deoarece este mare păcat. Persoanele care se ceartă în ziua de Buna Vestire vor avea necaz tot anul.
În regiunea Bucovinei, de Buna Vestire nu se pun ouă la cloșcă, deoarece se crede că puii ar putea ieși cu două capete și patru picioare.
De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca ele să fie sănătoase tot anul.
În Banat şi Transilvania, pentru a avea roade bogate în livezi, prunii se stropeau la rărăcină cu ţuică şi erau ameninţaţi cu toporul că vor fi tăiaţi, dacă nu rodesc.
În Maramureș se adună lucrurile de prisos de prin curţi şi li se dă foc, ritualul durează până după miezul nopţii şi este numit “Noaptea focurilor”.
Tot în această zi, femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită ca leac şi în cosmetică populară.
În Moldova şi Bucovina, de Buna Vestire nu se semăna porumbul.
În vechime, se mai credea că așa cum este timpul de Bună Vestire așa va fi de Paști.
CITEȘTE ȘI: Zâmbete și povești fascinante, pe scena Teatrului „Toma Caragiu”, în această săptămână
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
