• Astăzi, 25 martie, este sărbătorită Ziua Națională a Greciei, cunoscută și sub numele de Ziua Independenței, o comemorare a momentului istoric în care poporul grec și-a recâștigat libertatea.
• Revoluţia în Grecia s-a declanşat la 25 martie 1821, când Arhiepiscopul de Patras, Germanos a sfinţit la Mânăstirea Agia Lavra steagul războiului grec de independenţă.
• Această sărbătoare marchează 204 ani de la începutul revoltei împotriva stăpânirii otomane, un eveniment important în formarea statului elen modern.
Cultura greacă stă la baza culturii şi civilizaţiei Europei. Grecia, după dispariţia Imperiului Bizantin în 1453, a ajuns sub ocupaţie otomană vreme de mai multe secole. Grecii nu locuiau numai în spaţiul grec continental de azi. Încă din Antichitate, lumea greacă se extinsese pe ţărmurile Mării Mediterane, Mării Marmara, Mării Negre, coastele nordice şi vestice ale Anatoliei.
Nume ca Dionysos Solomos, Rigas Pherraios (Velestinul) au încercat, pe plan cultural, să promoveze ideea independenţei Greciei. În contextul Renaşterii, apoi al Revoluţiei Franceze, în rândul negustorilor şi armatorilor greci s-a născut ideea luptei pentru independenţă, idee promovată şi de puteri europene ca Franţa, Marea Britanie, putere care considera că independenţa Greciei ar impulsiona şi ar da unui alt curs comerţului european.
Fără îndoială că epopeea napoleoniană a dat multor naţiuni europene avântul necesar luptei pentru independenţă. Sistemul reacţionar impus la Congresul de la Viena, de Imperiile Habsburgic şi Rus cu acceptul Angliei nu dădea voie mişcărilor revoluţionare. Totuşi, Petru cel Mare şi-a făcut o ţintă geopolitică din eliberarea Constantinopolului şi dezrobirea creştinilor aflaţi sub stăpânire otomană.
În acest context, la Odessa, în 1814, trei negustori greci au pus bazele organizaţiei secrete Eteria, cu sprijinul diplomatului Antonis Ioannis Capodistrias, grec din Corfu, dar care a fost diplomat ţarist şi chiar ministru de externe al Rusiei.
Revoluţiile română şi greacă au început în ianuarie şi respectiv martie 1821. Alexandru Ipsilanti, la 6 martie 1821 a trecut Prutul cu soldaţii săi, în Moldova, unde a adresat o proclamaţie în care a trădat implicarea Rusiei. Rusia a dezavuat mişcarea greacă şi mişcarea românească, între care au survenit dificultăţi aproape insurmontabile.
Tudor Vladimirescu a intrat în Bucureşti la 21 martie 1821 şi a împărţit cu Alexandru Ipsilanti administraţia în Ţara Românească (Vladimirescu în Oltenia şi sudul Munteniei, Ipsilanti în nord-vestul Munteniei), titrează Adevarul.ro.
Grecii din spaţiul continental grecesc (teritoriul actual al Greciei) s-au ridicat şi ei la luptă. Spaţiul de bază al rezistenţei greceşti a fost Peninsula Pelopones. Cele mai importante nume ale luptei greceşti au fost: Theodoros Kolokotronis, Petros Mavromichalis, Antonis Iannis Kapodistrias, Demetrios Ipsilanti (fratele lui Alexandru), Laskarina Bouboulina, Mado Mavrogenous, aceste două doamne din aristocraţia navală greacă punându-şi în slujba patriei navele pe care le deţineau.
Revoluţia în Grecia s-a declanşat la 25 martie 1821, când Arhiepiscopul de Patras, Germanos a sfinţit la Mânăstirea Agia Lavra steagul războiului grec de independenţă.
Grecia şi-a obţinut independenţa la capătul unor lupte înverşunate, dar şi prin implicarea Marii Britanii, Franţei şi Rusiei în perioada 1821-1827. Tratatul pentru pacificarea Greciei s-a semnat la Londra la 6 iulie 1827. Tratatul de la Adrianopol din 1829 şi Conferinţa de la Londra din 1832 au înlocuit prevederile tratatului din 1827. Totuşi, de facto, Grecia a devenit independentă din februarie 1830.
În spaţiul românesc, grecii sunt o prezenţă constantă încă din Antichitate în Dobrogea. Ulterior în Evul Mediu, negustorii şi navigatorii greci încep să vină în spaţiul românesc.
În secolul al XVIII-lea, Principatele au fost conduse de domnitori fanarioţi (greci din cartierele greceşti Pera şi Fanar ale Constantinopolului, implicaţi în serviciul diplomatic otoman) până la 1821.
În 1922, după marele incendiu de la Smyrna (13-22 septembrie 1922) un număr mare de greci au venit în România, stabilindu-se în oraşe porturi dunărene ale României. Grecii s-au stabilit, de-a lungul istoriei medievale, moderne şi contemporane, în multe oraşe importante ale României. Iaşul a fost un centru unde s-a format un puternic nucleu al comunităţii greceşti. Un alt centru puternic unde grecii s-au stabilit, a fost Valea Prahovei, importantă pentru comerţ şi exploatările câmpurilor petrolifere.
După războiul civil din Grecia din 1946-1949, foarte mulţi partizani comunişti greci s-au stabilit în fostele state comuniste, dar foarte mulţi au ales România. Când Grecia a lansat planul de repatriere al partizanilor şi urmaşilor lor, la finele anilor 70, mulţi greci au rămas în România.
Azi, grecii din România sunt grupaţi în Uniunea Elenă din România care numără 24 filiale teritoriale, în Oltenia, Muntenia, Moldova, Dobrogea, Transilvania.
Uniunea Elenă din România sărbătoreşte anual Ziua Naţională a Greciei la 25 Martie. Cu această ocazie, UER a publicat mesajul președintelui Republicii Elene, Konstantinos An. Tasoulas, către grecii din Diaspora cu ocazia aniversării Zilei Naționale 25 Martie 2025.
„Astăzi este ziua în care simțim emoția și ne lăsăm pradă sentimentelor.
Astăzi, 25 martie se celebrează Ziua Naţională a Republicii Elene , 204 de ani de la izbucnirea Revoluţiei de la 1821, cea mai importantă dată din istoria modernă a Greciei, punctul de plecare al Renaşterii naţionale și de asemenea astăzi creștinii ortodocși sărbătoresc BUNA VESTIRE, nașterea lui Isus.
De la anticul Tomis înfiinţat de grecii milesieni în secolul VII î. Hr., pânǎ la Constanţa de astǎzi, istoria consemneazǎ o prezenţǎ continuǎ a locuitorilor de origine greacǎ pe acest colţ de pǎmânt dobrogean. Au creat si au fost prezenţi în cele mai importante evenimente ale oraşului, au contribuit dupǎ puterile şi priceperea lor la progresul şi civilizaţia urbei şi locuitorilor sǎi.
LA MULȚI ANI GRECIA. Cu același patos și emoție ca și LA MULȚI ANI ROMÂNIA. Pentru că "diagnosticul" este același pentru cele 2 țări. Au suferit la fel, au luptat la fel, au învins, sunt suverane, cetățenii simt aceleași trăiri, bucuria de a fi, respectul și coexistența rămân neschimbate. Pentru astăzi repet, LA MULȚI ANI GRECIA. HRONIA POLLA ELLADA!”
Duminică, 23 martie, au avut loc manifestările desfăşurate în cinstea eroilor Revoluției Elene de la 1821 la Biserica Greacă „Buna Vestire” din Bucureşti, iar Ambasada Greciei în parteneriat cu Uniunea Elenă din România a organizat Ziua Porților Deschise la Ambasada Republicii Elene la București.
La aceste evenimente au luat parte E.S. Lili-Evangelia Grammatika, ambasadorul Republicii Elene în România, Georgios Papanikolaou, prim consilier al Ambasadei Republicii Elene în România, consuli, diplomați, membri ai corpului diplomatic şi consular grec, conf. univ. dr. Dragoș Gabriel Zisopol, președintele și deputatul Uniunii Elene din România, membrii delegației elene aflată în România cu ocazia sărbătoririi Zilei Republicii Elene, oameni de afaceri greci, membri ai Filialei Elene din Bucureşti, filoeleni etc.
Cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale a Republicii Elene, Uniunea Elenă din România a organizat și sâmbătă, 22 martie, întâlnirea de la Drăgăşani unde au fost comemoraţi eroii greci şi filoeleni căzuţi în luptele de la 1821, de eliberare de sub stăpânirea otomană.
CITEȘTE ȘI: Astăzi o sărbătorim pe Ana Blandiana, care împlinește 83 de ani
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
