• Izvorul Tămăduirii este sărbătoarea închinată Maicii Domnului, care nu are dată fixă de celebrare, ci este prăznuită anual în Săptămâna Luminată, în prima vineri după Paște.
• În ziua praznicului se oficiază Sfânta Liturghie, slujbă care se face Agheasma Mică.
• Sărbătoarea este încărcată cu numeroase tradiții pentru sănătate și prosperitate.
Ortodocşii sărbătoresc în fiecare an, în prima vineri după Paşti, Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului.
Sărbătoarea îşi trage denumirea de la o minune săvârşită de Maica Domnului prin apa unui izvor cu putere tămăduitoare, descoperit, prin mijlocirea Fecioarei Maria, de Leon I (457 - 474), cu puţin timp înainte de a ajunge împărat.
CITEȘTE ȘI: Muzeul Jucăriilor vă așteaptă la Palatul Culturii cu multe surprize FOTO&VIDEO
Potrivit tradiţiei, Leon se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului. Acolo el întâlneşte un bătrân orb care îi cere să-i dea apă şi să-l ducă în cetate. Leon va căuta în apropiere un izvor, dar nu va găsi.
La un moment dat, a auzit-o, însă, pe Maica Domnului spunându-i: „Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure şi luând cu mâinile apa tulbure potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi”.
Leon va găsi astfel un izvor din care îi va da orbului să bea. Îi va spăla faţa cu această apă, iar orbul va începe să vadă. După ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserică numită „Izvorul Tămăduirii”, închinată Maicii Domnului.
CITEȘTE ȘI: Săptămâna Luminată. Tradiţii şi obiceiuri după Paşte
Mai târziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-ar fi vindecat după ce ar fi băut apă din acest izvor. Ca semn de mulţumire, el a construit o biserică şi mai mare. Această biserică a fost distrusă de turci în 1453, la căderea Constantinopului.
De-a lungul timpului, apa acestui izvor ar fi vindecat multe boli şi ar fi tămăduit diferite răni şi suferinţe.
De Izvorul Tămăduirii, românii respectă cu sfințenie unele obiceiuri și superstiții
Credincioşii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică, ce poate fi băută tot timpul anului, nu ca apa de la Botobează, care are un ritiual de folosire mai restrictiv.
Se spune că această agheasmă are puteri tămăduitoare. Cu ea se stropeşte apoi fiecare încăpere a locuinţei, cu excepţia băii.
CITEȘTE ȘI: Doliu național, în România, în ziua funeraliilor Papei Francisc
Oamenii se spală cu roua şi beau agheasmă, pentru a se feri de boli sau chiar pentru a se vindeca. La sate, se aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Tot cu apă sfințită se stropesc grădinile şi livezile pentru a proteja recoltele de efectele grindinei.
Astăzi este total interzis să se spele rufe. Se spune că dacă muncești în această zi vei avea ghinion tot anul.
Gospodinele nu calcă rufe şi nu croiesc îmbrăcăminte, pentru că acestea nu vor fi de folos şi nu vor fi terminate niciodată.
Se mai spune în popor că, în această zi, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.
Tot în această zi se curăță și se sfințesc fântânile, acestea devenind protejate de secetă.
Alte tradiții
După sfânta Liturghie, la finalul slujbei, preotul sfințește bucatele care trebuie împărțite. Oamenii sunt îndemnați să dea de pomană alimente de dulce oamenilor nevoiași.
Vinerea din Săptămâna Luminată mai poartă denumirea și de Vinerea Scumpă sau Fântânița.
În unele zone ale ţării, în ziua praznicului Izvorul Tămăduirii, se practică „Jurământul juvenil”. Este o ceremonie pentru tinerii cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani în care aceștia își jură loialitate şi fac schimb de obiecte cu valoare sentimentală sau simbolică: vase de lut, lumânări, colaci.
„Înfrățitul” este un alt obicei, prin care băieții și fetele fac legăminte de ajutor reciproc pentru momentele grele ale vieții.
Izvoare tămăduitoare din România
Mănăstirea Ghighiu este cunoscută nu doar prin icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă aici în anul 1958, ci şi prin izvorul ei tămăduitor.
La Mănăstirea Dervent, pe locul unde Sfântul Apostol Andrei a făcut o minune, există un alt izvor cu apă vindecătoare.
Un alt loc cu apă vindecătoare este Mănăstirea Horaicioara, dar şi Mănăstirea Prislop. Pelerini din toată ţara vin la aceste mănăstiri să ia apă vindecătoare.
CITEȘTE ȘI: Trei cărți, o singură voce: Aura Christi la Librăria Elstar
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
