• Spectacolele de teatru, concertele și accesul la muzee ar putea fi suspendate în weekenduri și în timpul sărbătorilor legale, începând din toamnă, a anunțat ministrul Culturii, Demeter András Istvan.
• Motivul ar fi prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, care impune plăți suplimentare pentru activitățile desfășurate în zilele de sâmbătă și duminică, a precizat András Demeter, la Radio România Cultural, adăugând că aceste costuri nu mai pot fi susținute.
• Care sunt reacțiile la nivel național.
Ministrul Culturii, András Demeter, a declarat joi, la Radio România Cultural, că evenimentele din instituțiile publice de cultură, fie că vorbim despre spectacole de teatru, concerte la filarmonici, operă, acces la muzee sau la biblioteci, ar putea fi suspendate în weekenduri și în timpul sărbătorilor legale, începând din această toamnă.
CITEȘTE ȘI: Un nou sistem de acces valabil din această săptămână, la Peleș și Pelișor
Acesta dă vina pe sindicatele din cultură, care au reușit să obțină semnarea Contractului Colectiv de Muncă, prin care zilele de weekend și de sărbători legale trebuie plătite suplimentar.
„Un chelner știe că dacă se face chelner, revelionul lui nu se va suprapune cu al celorlalți oameni, de aceea există revelionul chelnerilor”, a declarat ministrul András Demeter. În fond, problema este că Ministerul Culturii și primăriile nu au cuprins în buget bani pentru aceste plăți suplimentare. „Sumele acesta nu vor exista mai ales în condițiile actuale de austeritate”, spune Demeter.
„Cei din sectorul privat s-au trezit și fac calcule. Sectorul public doarme-n papuci. De când sunt ministru, chiar și de când sunt secretar de stat, fiind, din păcate, martor, constrâns la pasivitate la momentul negocierii unui nou contract de muncă sectorial, la nivelul culturii, am semnalat și semnalez, pentru că perioada numirii mele coincide cu publicarea în Monitorul Oficial a acestui nou colectiv de muncă, trag semnale și comunic pe toate căile cu toată cultura instituționalizată să ia în serios asta.
Este un contract colectiv de muncă aplicabil, în vigoare, și lumea ar trebui să-și facă calcule pentru că, conform clauzelor acceptate de părți în acest contract colectiv de muncă, în mod normal, există riscul ca niciun eveniment cultural din sectorul public în zilele de sâmbătă, duminică sau sărbători legale să nu mai poată avea loc din toamnă. Mai mult decât atât, acest contract creează obligații mai ales în ograda autorităților locale, deoarece majoritatea covârșitoare a instituțiilor publice de cultură, fie biblioteci, muzee, teatre, se află sub autoritatea acestor apeluri. Doar câteva sunt în ograda Ministerului Culturii.
Deci toată lumea care finanțează instituțiile publice de cultură, pe durata acestei veri, ar trebui să-și facă niște calcule mult mai aprofundate decât le face sectorul privat.
Sindicatele de 20 și ceva de ani încearcă, în pofida legislației, la unele legi am lucrat chiar eu, care prevăd faptul că meseriile vocaționale, cele din cultură cu precădere, sunt prin natura lor destinate publicului larg, în perioada în care acest public are timp liber. Un chelner știe că dacă se face chelner, revelionul lui nu se va suprapune cu al celorlalți oameni, de aceea există revelionul chelnerilor”, a declarat ministrul Culturii.
La întrebarea jurnalistului „Ce sugerați? Că nu ar trebui să fie plătiți suplimentar dacă lucrează în weekend?”, ministrul Culturii Andras Demeter a răspuns:
„Nu, nu a zis nimeni că trebuie să fie plătiți suplimentar. Instituțiile și practica milenară și-a cristalizat metodele. Vă dau un exemplu concret – regula în muzee este că lunea și marțea este liberă, pentru a fi compensat sâmbăta și duminica. Acum, printr-o presiune exponențial crescută a sindicatelor și o deschidere nemaiîntâlnită în 25 de ani din partea Ministerului Culturii, s-a obținut faptul că, pe lângă aceste realități, s-a instituit obligația de a plăti cu un spor foarte foarte ridicat zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, în pofida recompensării acestora cu timp liber efectiv. Trebuie plătite niște sume de care aceste instituții nu au dispus și nu vor dispune, mai ales în condițiile de austeritate”.
Contractul Colectiv de Muncă din Cultură
Contractul Colectiv de Muncă al sectorului cultural 2025-2027 a fost publicat în Monitorul Oficial pe 1 iulie 2025. Ministerul Culturii transmitea atunci: „Implementarea acestora nu este doar o obligație legală, ci și un gest necesar de respect față de cei care, în ciuda constrângerilor, continuă să susțină activitatea culturală. Dincolo de a fi un text juridic, Contractul Colectiv de Muncă este un angajament față de oameni, față de instituție și față de ideea de echitate”, titrează culturaladuba.ro.
Contractul a fost semnat pe 12 mai 2025 de către ministrul Culturii de atunci, Natalia Intotero.
„Ne-am implicat activ pentru a susține un cadru corect, echilibrat și adaptat realităților cu care se confruntă angajații din instituțiile de cultură – fie că vorbim despre muzee, biblioteci, teatre, centre culturale sau domeniul spectacolelor și al patrimoniului”, a declarat Natalia Intotero, ministrul Culturii la momentul semnării.
Potrivit contractului publicat în Monitorul Oficial, angajații trebuie să lucreze 40 de ore pe săptămână, iar cu tot cu orele suplimentare să nu depășească 48 de ore săptămânal. Zilele libere trebuie acordate, ideal, între luni și vineri, dar instituțiile pot oferi și alte libere în timpul săptămânii, compensatoriu, dacă se lucrează în weekend.
În acest context, decizia suspendării evenimentelor culturale va reveni fiecărei instituții de cultură, în funcție de bugetul de care dispune și de solicitările angajaților, dacă poate sau nu acoperi sporurile de weekend, potrivit culturaladuba.ro
Reacția sindicatelor din Cultură: „Îl invităm pe domnul ministru să studieze în detaliu domeniul pe care îl gestionează”
„Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia”, federație reprezentativă la nivel de sector Cultură, constată cu profundă dezamăgire că ministrul actual al Culturii, domnul Demeter Andras Istvan, demonizează în mod nefondat sindicatele din cultură pentru obținerea unui drept legal și legitim pentru angajații care muncesc în weekend, alimentând astfel valul de antipatie la adresa bugetarilor și scindarea socială promovată de unii demnitari în această perioadă.
Clarificări necesare:
În muzeele României există personal dedicat, cunoscut sub denumirea de supraveghetori sau gestionari-custozi, care lucrează de miercuri până duminică, având repaus săptămânal lunea și marțea. Conform art. 137 din Codul Muncii, acest program poate fi completat cu un spor pentru timpul efectiv lucrat, negociat în mod legal. Fără munca acestui personal în weekend, cetățenii nu ar putea beneficia de acces la ofertele culturale. Numărul de ore lucrate rămâne în limita legală de 40 de ore săptămânal, iar acestea NU SUNT ORE SUPLIMENTARE.
Munca suplimentară, peste cele 40 de ore săptămânale, efectuată în zile libere sau sărbători legale, este remunerată conform legii și nu trebuie confundată cu munca prestată în weekend conform programului obișnuit.
Referitor la ceea ce domnul ministru consideră un „spor foarte ridicat”, precizăm că sporul pentru weekend în muzee și biblioteci este de aproximativ 35 de lei pe zi, respectiv aproximativ 280 de lei lunar, în condițiile în care angajatul ar lucra toate weekendurile lunii. Este de menționat că acesta este cel mai mic spor negociat colectiv de pe piața muncii. În pofida acestui spor, salariile nete ale muzeografilor, bibliotecarilor, restauratorilor, arheologilor și celorlalți specialiști sunt umilitoare, sensibil mai mic decât salariile din industria ospitalității, categorie cu care domnul ministru a ales să compare angajații din cultură. Realmente, mare parte dintre acești angajați câștigă salariul minim pe economie.
Precizări esențiale pentru opinia publică și pentru ministrul Culturii:
Activitatea în muzee nu se încheie lunea și marțea. Aceste zile sunt doar închise pentru public, în timp ce personalul își continuă activitatea profesională.
Profesiile din domeniul cultural, precum muzeograf, cercetător, restaurator sau bibliotecar, NU sunt profesii vocaționale în accepțiunea artistică. Aceste profesii implică muncă științifică, cercetare, formare continuă și sunt reglementate prin standarde și descriptori profesionali, fiind cuantificabile și supuse evaluării de performanță.
Recomandare finală către domnul ministru al Culturii:
Îl invităm pe domnul ministru să studieze în detaliu domeniul pe care îl gestionează și să manifeste respect față de angajații din cultură, care muncesc cu profesionalism și demnitate în condiții salariale precare. Pentru a-i mulțumi pentru comparațiile deplasate, Federația CulturMedia propune domnului ministru următorul meniu simbolic, „fine dining”:
Aperitiv: O clarificare publică prin prezentarea corectă a datelor și situației reale din cultură.
Fel principal: O friptură „bine făcută” în luna lui Cuptor, însoțită de scuze publice și o salată cu comparații reale între aportul instituțiilor de cultură (muzee, biblioteci, centre culturale) la bugetul de stat și remunerația umilitoare a specialiștilor.
Desert: O petiție cu strângere de semnături, deja în curs de preparare, pentru demersuri legale ulterioare.
Semnat,
CHELNERII DIN CULTURMEDIA”
CulturMedia publică și un fluturaș de salariu prin care exemplifică remunerația unui agajat din Cultură, care lucrează în weekenduri.
Raluca Turcan, fost ministru al Culturii: „Mă voi opune ferm”
Și deputatul Raluca Turcan, fost ministru al Culturii, a reacționat într-o postare pe pagina sa de Facebook.
„Am citit declarația ministrului Culturii, care spune că spectacolele de teatru, concertele și accesul la muzee ar putea fi suspendate în weekenduri, începând din toamnă, din motive financiare. Sper că e o greșeală de exprimare, nu o intenție serioasă.
Dacă totuși se confirmă, mă voi opune ferm. Economiile la buget nu pot să aibă ca rezultat eradicarea culturii.
Românii nu au nici acum un acces real și constant la cultură. Cei mai mulți dintre noi ajung la teatru, la un concert sau la muzeu rar si doar în weekend. A tăia fix această fereastră de respiro cultural ar însemna să acceptăm, oficial, că renunțăm la educație prin cultură pentru o mare parte din populație.
Conform Barometrului de Consum Cultural 2023, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, cifrele ar trebui să ne îngrijoreze deja. Participarea culturală este în scădere sau rămâne la cote extrem de reduse:
– Doar 8% dintre români merg la teatru cel puțin o dată pe an.
– Doar 6% ajung la muzeu.
– Aproape 70% nu participă deloc la niciun tip de eveniment cultural într-un an obișnuit.
Și vorbim aici despre România urbană, unde accesul este presupus mai facil. În rural, cifrele sunt și mai dramatice.
Ce facem dacă și puținele momente de conectare culturală sunt îngrădite? Cum mai încurajăm gândirea critică, dialogul și educația prin artă? Unde vom fi peste doi ani, dacă începe declinul chiar cu teatrele și muzeele?”, a scris Raluca Turcan.
CITEȘTE ȘI: FOTO&VIDEO Simona Cadar ne propune un univers pictural inedit, în care lumina potențează vibrația cromatică
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
