• În fiecare an, pe 14 septembrie, creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii.
• În tradiţia populară, ziua este cunoscută drept Cârstovul Viilor sau Ziua Şarpelui.
Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este cea mai veche sărbătoare creştină, care aminteşte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota și care este cinstită prin post aspru. Ziua marchează, totodată, sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci în fiecare an pe 14 septembrie. Aceasta este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt.
CITEȘTE ȘI: Casa Memorială „George Enescu” din Sinaia: Intrarea liberă de Zilele Europene ale Patrimoniului
Tot duminică se sărbătoreşte amintirea a două evenimente extrem de importante din istoria Sfintei Cruci: în primul rând, Aflarea Crucii pe care Mântuitorul Iisus Hristos a fost răstignit şi înălţarea acesteia în faţa poporului de către episcopul Macarie, la 14 septembrie 335 şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Sfânta Cruce a fost aflată din porunca Sfintei împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Datorită acesteia s-au găsit pe Golgota trei cruci.
Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul şi care sunt crucile tâlharilor răstigniţi odată cu El, patriarhul Macarie le-a spus să atingă pe rând crucile de o femeie moartă. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos. După această minune, Patriarhul a poruncit Înălţarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.
Tradiţii şi obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci
Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.
A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchete de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete. Florile de busuioc culese astăzi vindecă durerile cronice.
Plantele care își mai păstrează frumusețea după Ziua Crucii sunt considerate necurate, iar fragii, dacă se mai găsesc după această dată, nu se mai culeg, pentru că sunt destinați morților.
Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice contra duhurilor rele sau cu scop fertilizator. De exemplu, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
Superstiții de Ziua Crucii
Conform tradiției populare, de Ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele și plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară.
În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.
Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.
În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.
Se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește (despre care se consideră că are cruce în cap), nici pepeni sau castraveți, în această zi. Sunt interzise alimentele de culoare neagră (închisă) ori fructe și legume care amintesc de semnul crucii.
Înălțarea Sfintei Cruci este și una din zilele de Moși de peste an, în care se pomenesc morții. Conform tradiției, se împart ulcele noi, împodobite cu fir roșu, pline cu miere, mied, lapte sau apă. Deasupra se pune o lumânare și un colac sau un covrig. Aceste ulcele se dau în special în casele unde se știe că sunt copii. În gospodăriile care nu au copii se dăruiesc vase mai mari, care ar putea fi utile familiei.
Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului. În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile. Cine nu respectă sărbătoarea se va îmbolnăvi.
De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume astăzi fructul, deoarece miezul are forma unei cruci.
În popor se crede că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă. De asemenea, dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma. Dacă se pregătesc cocorii de plecare, vremea se va răci.
Se spune că astăzi florile vorbesc înainte de a se usca.
Prunele culese astăzi pe nemâncate, sunt bune la descântece și la vindecarea bolilor.
Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.
CITEȘTE ȘI: Corul Celesta de la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu” își mărește familia
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
